Europarlamentarul S&D a subliniat că nu toate statele europene au susţinut acest acord. Spre exemplu, Polonia şi Ungaria sunt total împotriva acestei condiţionalităţi, iar statele nordice şi Austria au considerat că este prea puţin şi că, dacă se vor acorda fonduri europene după nevoile fiecăruia, fără să se ţină cont de situaţia juridică internă, există riscul ca banii să ajungă la oligarhi, nicidecum la cei care au nevoie. "Aici au fost ţintiţi premierul Ungariei, Viktor Orban, premierul Cehiei, dar şi polonezii, care sunt acuzaţi că încalcă statul de drept prin mai multe măsuri luate", a spus Carmen Avram. 

"S-au dus negocieri crunte, dar s-a ajuns la un acord. Asta înseamnă că dacă un stat din UE nu respectă statul de drept, nu primeşte banii. Vorbim aici şi de fondul de salvare după pandemie, acei 750 de miliarde de euro.", a declarat Carmen Avram pentru DC NEWS. 

Trei probleme MAJORE

"Problemele celor care se opun, dar şi a celor care încearcă să afle cum este posibil să se impună o astfel de măsură sunt următoarele:

1. Această chestiune ar trebui să existe în tratatele europene, ori ea nu există. Să condiţionezi acordarea de bani europeni de orice. Prin urmare, ar fi trebuit schimbate tratatele, pentru că nu este prevăzut nicăieri că nu poţi acorda bani europeni unui stat care contribuie la bugetul european în fiecare an. România, de exemplu, urmează să trimită 20 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani. Întrebarea este cum îi refuzi unei ţări finanţare europeană, în condiţiile în care ea contribuie la bugetul UE? 

2. A doua problemă este că nu se ştie cine evaluează asta. E posibil ca un stat să se plângă la Consiliul European că alt stat nu respectă statul de drept. Şi Consiliul ar urma să se întrunească şi să stabilească dacă plângerea e reală sau se bazează pe date greşite. Problema e că nu e clar cine anume evaluează dacă acel stat încalcă statul de drept. Nu prea ai cum să evaluezi un stat, atâta vreme cât din 27 de state membre există peste 20 de sisteme de legi diferite. Deci Polonia are un sistem de legi şi le aplică ad-literam. Dacă Austriei, Germaniei sau Olandei i se pare că Polonia încalcă statul de drept, ar însemna că trebuie să se bazeze pe sistemul legislativ din Polonia, nu din altă ţară. Problema e cine evaluează şi pe baza a ce! 

3. Nu s-au luat în calcul posibilităţi cum ar fi folosirea acestei condiţionalităţi pentru a duce o luptă politică internă şi pentru a dărâma un Guvern. La Bruxelles există foarte mulţi oameni, poate toţi, care fac jocuri pentru a se răzbuna pe liderul din ţara lor, care este dintr-o formaţiune rivală. Am observat asta şi la votul pentru Politica Agricolă Comună. Au fost oameni care au votat împotrivă pentru a-i face rău liderului de acasă. Sunt multe exemple care pot fi date. Bulgarii socialişti au votat împotrivă ca să îi facă rău premierului liberal. La fel şi socialiştii maghiari", a mai spus europarlamentarul.

Arma care va fi folosită împotriva României

"Nu ştie nimeni dacă există cineva care să privească cu atenţie la acuzaţiile eventuale care se vor face împotriva unui stat, iar acel cineva să fie suficient de obiectiv pentru a decide dacă statul acuzat este chiar vinovat.  În România, cred că această armă va fi folosită. În general de către cine a mai folosit-o. Noi, în PE, am fi putut spune anul ăsta multe lucruri împotriva Guvernului. Dar nu am făcut-o niciodată. Nici un europarlamentar socialist român nu s-a plâns la Bruxelles de declaraţii făcute la Bucureşti, care încălcau evident Constituţia şi, culmea, statul de drept. Nu cred că PSD va folosi vreodată această armă împotriva liberalilor, pentru că pentru PSD e clară situaţia. Dau în liberali, dau în ţara mea! Nu se ține minte cine a fost la guvernare când trei ani de zile s-a vorbit despre România cât e de coruptă. Arma asta va fi folosită dacă la putere va fi altcineva decât cei care au mai folosit-o şi în trecut.

De asta mi se pare laxă decizia. Trebuie luate măsuri ca această condiţionalitate să nu fie folosită abuziv şi ca aceste plângeri să fie analizate cu mare atenţie.", a concluzionat Carmen Avram. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News