Un nume important în economia locală și națională din ultimul secol este Clujana. Înfiinţată cu mai mult de 100 de ani în urmă, Clujana este una dintre companiile cu cea mai zbuciumată existenţă. Clujana a fost fondată în anul 1911, sub numele de 'Fabrica de Piele - Fraţii Renner & CO'.

După Primul Război Mondial a devenit societate pe acţiuni, schimbându-şi denumirea în "Dermata" şi devenind cea mai mare fabrică de încălţăminte din România.

A fost confiscată de guvernul comunist în 1948 şi redenumită "Fabrica de încălţăminte Janos Herbak", apoi "Fabrica de Pielărie şi încălţăminte Cluj", iar în final "SC Clujana SA".

Cea mai mare fabrică de încălțăminte din Estul Europei, până în anii 1990. Pantofii Clujana ajungeau chiar şi în Canada sau Australia

În anii '80 fabrica de încălţăminte ajunge cea mai mare de acest gen din Estul Europei. Avea 8.000 de angajaţi, cu secţii proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălţăminte şi articole din cauciuc şi chiar şi o tipografie. Aceia au fost anii de glorie ai fabricii care reşea să exporte încălţăminte făcută la Cluj în cele mai diverse colţuri ale lumii - în afară de spaţiul ex-sovietic, pantofii Clujana ajungeau chiar şi în Canada şi Australia.

Perioada aceasta prosperă nu a ţinut decât până la Revoluţie, deoarece odată cu comunismul au picat şi înţelegerile comerciale pe care compania de stat le avea cu diferite state ale lumii.

Conducerile care au urmat nu au reuşit să ţină firma pe linia de plutire, iar la un moment dat, la începutul anilor 2000, firma a scos la vânzare inclusiv stocurile de pantofi vechi de zeci de ani şi a vândut aparatura către alte fabrici, în încercarea de a mai fructifica cât se putea din moştenirea de altă dată.

Și în 1999 Clujana a intrat în faliment

În 1998 fabrica se afla pe lista companiilor care urmau să fie lichidate din cauza pierderilor foarte mari. După doar un an, Clujana intră oficial în faliment, cu o datorie de 16 milioane de dolari, iar cei aproape trei mii de angajaţi pe care îi avea sunt trimişi în şomaj colectiv.

Din anul 2003 noii acţionari hotărăsc reluarea activităţii. Tot în 2003, Guvernul a decis trecerea pachetului de acţiuni majoritar în proprietatea judeţului Cluj şi administrarea Consiliului Judeţean.

În 2004 este redeschisă o secţie, cu doar 35 de angajaţi, iar datoria de 5 milioane de euro faţă de stat a fost convertită în acţiuni, AVAS devenind acţionar majoritar, cu 80% din acţiuni. Administrarea companiei a fost cedată apoi de către AVAS către Consiliul Judeţean Cluj, care deţine 93,16% din acţiuni, 6,83% din acţiuni fiind deţinute de alţi acţionari.

În 2014, Clujana a avut 400 de angajaţi, o unitate de producţie şi câteva magazine în Cluj-Napoca, dar şi în Dej, Bistriţa, Zalău şi Târgu-Mureş. Capacitatea de producţie a fost de 2.000 de perechi pe zi în secţiile de croit - cusut şi încă 1.300 de perechi pe zi la tălpuit. De asemenea, compania avea planuri de extindere atât național, cât și internațional.

În 2018, fabrica a fost cumpărată de Consiliul Județean (CJ) Cluj pentru a fi salvată de la procedura insolvenței. În anul 2019 veniturile aduse din vânzarea produselor au crescut cu 136% față de anul 2018, iar Clujana a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 1.847.754 milioane de lei, cu un număr mediu de 123 de angajați.

Clujana a reușit să revină pe linia de plutire, chiar făcuse și profit, dar, se pare, că degeaba.

În 2022 s-a ajuns ca ultima fabrică deținută de Stat din Cluj, Clujana, să intre în faliment după ce a fost evacuată din spații de către acționarul majoritar, Consiliul Județean Cluj. 

De câteva săptămâni, și-a suspendat activitatea de producție, după ce a fost evacuată din spațiile unde funcționa de la înființare, în urmă cu mai bine de 100 de ani.

Termenul stabilit pentru evacuarea integrală a clădirii este decembrie 2022

Termenul stabilit pentru evacuarea integrală a clădirii este decembrie 2022. Practic, acum, Clujana își trăiește ultimele clipe de viață, asta dacă nu cumva un investitor privat o va prelua sau Consiliul Județean va face ceva. Dar, slabe șanse să se întâmple acest lucru!

Practic, fotografiile pe care le-am realizat zilele acestea cu clădirea, unde a funcționat Clujana de la înființarea sa, în 1911, dar și cu ultimele modele de pantofi produse de acest mare brand al României, sunt în mare măsură cireașa de pe coliva Clujana! 

FOTO

Clujana, în proprietatea Consiliului Județean Cluj, care deține 93,4412% din acţiuni. Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, spune că nu este proprietar CJ

Clujana se află acum în proprietatea Consiliului Județean Cluj, care deține 93,4412% din acţiunile Clujana.

Însă, se pare că instituția județeană nu a găsit de-a lungul anilor cele mai bune soluții pentru redresarea firmei. Mai mult, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, spune că instituția pe care o conduce nu este proprietara Clujana.

Se închide Clujana, apar blocuri?

În același timp, el a infirmat interesele imobiliare private asupra clădirii și terenului fabricii Clujana. ”Terenul și clădirea aparțin de Consiliul Județean, deci, practic, nu există persoane fizice care să aibă interese, este exclus. E proprietate de stat și așa va rămâne. Și halele, și clădirea, și terenul. Nu au cum să ajungă în proprietate privată deoarece nu sunt de vânzare, nici terenuri pentru care să se facă afaceri imobiliare, pur și simplu este proprietatea județului Cluj”, a mai spus Tișe. El a mai spus că doar brand-ul companiei poate fi achiziționat. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News