De-a lungul timpului au fost făcute mai multe studii despre beneficiile mersului pe jos. Unul dintre ele, spre exemplu, susține că persoanele care fac 10.000 de pași pe zi au un risc scăzut de deces prematur. Un al studiu, realizat de guvernul britanic, a arătat că mersul pe jos poate reduce riscul de a dezvolta boli precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, demența și unele tipuri de cancer.

Totuși, ceea ce majoritatea oamenilor nu știu este că acest număr a apărut atunci când un academic japonez a inventat un pedometru, în 1964 și a dedus că, dacă oamenii ar merge de la o medie de 4.000 de pași pe zi la 10.000, atunci ar putea arde în jur de 500 de calorii în plus. Vezi mai mult AICI.

Dr. Cezar: E mai bun decât nimic, dar noi nu suntem doar mergători

În acest context, dr Cezar a vorbit despre mitul celor 10.000 de pași, afirmând că trebuie să facem și alte exerciții.

"Mersul pe jos face piciorul frumos, asta e bine, e mai bun decât nimic, dar noi nu suntem doar mergători, noi am fost și cățărători, deci avem și musculatura superioară. Deci trebuie să facem și niște tracțiuni, să facem și niște flotări, trebuie să acționăm și celelalte lanțuri kinetice. E mai bun decât nimic, dar e o cifră așa rotundă, să dea bine", a spus acesta în cadrul emisiunii "Sinteza Zilei" de la Antena 3 CNN, 

"Nouă ne plac numerele astea clare să se rețină 7 zile, dieta, nu știu care. Astea sunt așa niște protocoale, au luat ei să compare. Şi alea 10.000 cum le face la deal sau la vale, mai repede sau mai lent? Totul e variabil. Deci nu, nu putem calcula nimic în biologie. Oricine care spune un număr în biologie n-a înțeles variabilitatea biologiei, pentru că, de fapt, contează intensitatea cu care faci un anumit lucru şi frecvența", a mai spus acesta.

"Antrenamentul intens pe intervale (HIIT)"

Totodată, dr. Cezar a vorit și despre antrenamentul HIIT (High-Intensity Interval Training), un tip de mișcare, descrisă de exerciții cardio efectuate în serii scurte, de câteva zeci de secunde, alternate cu pauze la fel de reduse ca timp.

"Antrenamentul intens pe intervale (HIIT) simulează cel mai bine situația reală în care se găsesc majoritatea viețuitoarelor. Adică noi ca și viețuitoare suntem la mijlocul lanțului trofic. Suntem fie pradă, fie prădător, ori când vine și mă amenință un prădător eu nu stau, stai puțin, că nu m-am încălzit. Stai să fac puțin jogging. Nu există. Dai totul din tine să scapi pe o perioadă foarte scurtă, după care te relaxezi, te odihnești. Asta ce face, îți amplifică sistemul de protecție. Deci cumva, organele noastre, sistemul cardiovascular, inima, plămânii au capacitate de rezervă.

Noi în viața de zi cu zi noi folosim din plămâni, 10% da, din 500 ml medie să zic la fiecare respirație în repaus. În cazul un efort maximal pot să merg până la 5l cnd respir. Deci când ai un motiv să respiri în felul ăsta atunci ne mărim rezerva funcțională. Noi, dacă nu facem astfel de acțiuni din când în când cumva să simulăm că suntem într-un pericol de moarte ușor, ușor, această rezervă funcțională scade, dar nu ne dăm seama pentru că niciodată nu ne ducem în zona respectivă.

De exemplu o mașină cel mai bine o testezi pe circuit, nu la semafor. Când o forjezi, faci un drive-test. Îți iei mașină nouă și atunci tragi de ea, mergi cât mai tare ca să testezi. Așa e și corpul uman. Noi am ajuns să nu mai știm care sunt limitele și asta ne decondiţionează", a spus dr. Cezar la Antena 3 CNN.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News