Creșterea în greutate și obezitatea sunt adesea puse pe seama cantității de calorii consumate. Contrar acestei concepții, experții de la Universitatea Stanford au descoperit că principalul motiv nu are neapărat legătură cu porțiile de mâncare.

Cercetarea realizată de experții de la Stanford a cuprins inițial o analiză a statisticilor din ultimii 20 de ani în ceea ce privește stilul de viață al americanior. Inițial, s-a remarcat o creștere îngrijorătoare a numărului persoanelor care adoptă un stil de viață sedentar. Datele arătau că în SUA, în 1994, doar 19% dintre femei și 11% dintre bărbați declarau că nu fac deloc mișcare. În numai 16 ani, numărul crescuse până la circa 52%, respectiv 44%. În aceeași perioadă a fost observată și o creștere a indicelui de masă corporală în rândul populației studiate. Grupul cu cel mai mare risc de creștere în greutate a fost alcătuit din femei între 18 și 39 de ani.

Surprinzător însă, în toată această perioadă nu a fost înregistrată o creștere semnificativă a nivelului de consum a carbohidraților, proteinelor și grăsimilor. Implicit, nici numărul de calorii nu fusese modificat semnificativ. Deci nu creșterea numărului de calorii era problema. Problema părea să provină din altă parte.

„La nivelul populației, am găsit o asociere importantă între nivelul de activitate fizică (nu și a aportului caloric zilnic) și creșterea indicelui de masă corporală (BMI) și a circumferinței taliei”.

concluzia enunțată de autorul principal al studiului, dr. Uri Ladabaum

Rezultatul surprinzător a fost însoțit de câteva mențiuni, necesare pentru a nu trage concluzii pripite. Cercetătorii au ținut să menționeze faptul că nu a fost analizat tipul de alimente din care proveneau aceste substanțe organice, ci doar nivelul lor. De asemenea, au precizat că studiul lor pune față în față tendințe și anumite asocieri, dar nu demonstrează o relație de tipul cauză-efect.

„Nu putem spune că nu contează caloriile, dar principala idee e că trebuie să fim foarte atenți în ceea ce privește activitatea fizică. Problema nu se rezumă, în totalitate, la aportul de calorii”, a declarat ca o concluzie dr. Uri Ladabaum, citat de LA Times.

O problemă la nivel mondial

Concluziile studiului sunt extrem de importante, având în vedere că peste o treime din populația globală este supraponderală sau obeză, potrivit datelor unui raport al The Overseas Development Institute, publicat la începutul acestui an. Zsuzsanna Jakab, director regional al OMS, avertiza recent că a fi supraponderal sau obez ar putea deveni „noua normă” în Europa.

Multiple studii au enunțat riscurile la care sunt expuse persoanele care se luptă cu kilogramele în plus. Cel mai recent avertisment vine din partea experților de la Institutul Național pentru Sănătate din SUA. În urma analizei a 20 de studii, ei au observat că obezitatea extremă (BMI depășește valoarea 40) scurtează viața cu circa 14 ani. Persoanele din această categorie au un risc semnificativ de a muri prematur din cauza unor afecțiuni precum bolile de inimă, de rinichi sau de ficat, diabet, atac cerebral vascular sau cancer.

Ce e de făcut?

Un adult (19-64 de ani) ar trebui să își rezerve săptămânal circa 150 de minute dedicate activității fizice moderate, precum mersul vioi pe jos, mersul pe bicicletă sau jocul de baschet și volei, recomandă experții de la Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie. Cei care aleg să practice sportul la o intensitate mai ridicată (alergat, înot rapid, gimnastică, arte marțiale, rugby sau fotbal) ar trebui să își rezerve în fiecare săptămână circa 75 de minute pentru această activitate.

Cei care au puțin timp la dispoziție pot apela la un program de 12 exerciții fizice care pot fi efectuate în doar șapte minute. Despre acest antrenament s-a demonstrat științific că e eficient în lupta contra kilogramelor în plus, însă disconfortul pe care îl produce individului este extrem de ridicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News