1 iunie, ziua internațională a copilului, este prilej de bucurie și exuberanță pentru mulți dintre copii. Deși măsurile de protecție împotriva răspândirii noului coronavirus nu au fost relaxate total, copiii se vor putea bucura de o ieșire în parc, la terasă, sau de cadourile primite din partea celor dragi.     

Pentru alți 150.000 de copii din satele românești va fi o zi obișnuită, în care vor merge flămânzi la culcare, la fel ca în celelalte seri, conform unui raport publicat de organizația Salvați Copiii în noiembrie 2019. Același raport arată că peste 32% dintre copiii din România trăiesc sub pragul de sărăcie, 42% sunt în situație de risc de sărăcie și excluziune socială, iar 21,5% dintre copii duc o viață cu deprivare materială severă, adică nu le sunt asigurate condiții esențiale pentru un trai decent cum ar fi hrană adecvată, căldură în locuință sau acces la utilități. 

Anul acesta, și unii, și ceilalți vor primi însă ˝cadouri˝ suplimentare din partea Covid-19 - personajul principal de pe scena socială a ultimelor luni. Iată câteva dintre ele:

Degringolada din sistemul educațional: cadou special pentru copiii din clasele terminale

Calendarul probelor de evaluare pentru examenele de la finalul claselor a VIII-a și a XII-a a fost anunțat abia de curând. În ultimele trei luni s-au vehiculat mai multe scenarii – de la reluarea integrală a acestui an școlar în toamnă, până la anularea bacalaureatului și a Evaluării Naționale. Acum însă este cert că examenele se vor ține, cu respectarea unor reguli stricte în ceea ce privește prevenirea răspândirii virusului, printre care și o triere epidemiologică la intrarea în unitatea de învățământ în care se vor desfășura probele de concurs. Zilele trecute, Președintele Iohannis a venit cu ideea ca elevii de clasa a XII-a care vor avea temperatura mai mare de 37,3 grade la intrarea în școală să dea bacalaureatul în luna august. Cu alte cuvinte, un elev bine pregătit, căruia îi crește temperatura corpului pe fond emoțional, ar fi fost trimis acasă și declarat absent la proba de examen, furându-i-se implicit dreptul de a se înscrie la facultate în sesiunea normală, atunci când, de obicei, se ocupă majoritatea locurilor bugetate. Dar Domnul Iohannis, profesor de fizică, consideră că ar fi fost o procedură potrivită în acest context. Vineri seara, doamna Monica Anisie, Ministrul Educației, face precizări de natură să calmeze spiritele: în cazul în care un elev află chiar în ziua examenului că nu poate intra în sală, soluția va fi să dea examenul de Bac cu subiect de rezervă, după ce examenul din ziua respectivă s-a încheiat. Dar încă nu au fost elaborate proceduri clare în acest sens. Până spre sfârșitul lunii iunie, când va avea loc prima probă scrisă a examenului de bacalaureat, este suficient timp pentru a mai apărea și alte informații contradictorii.

Copiii și părinții decid dacă notele obținute în ultimele trei luni se trec sau nu în catalog

Ministerul Educației a publicat metodologia după care se vor încheia mediile pentru semestrul doi al acestui an școlar. Dacă, anterior momentului în care au fost suspendate cursurile, elevii nu aveau cel puțin două note, atunci intră în discuție evaluarea activității elevului pe parcursul derulării cursurilor online. Dar copiii sau părinții vor trebui să își exprime acordul explicit pentru ca notele astfel obținute să fie utilizate pentru încheierea situației școlare. 

Statul democratic funcționează după principiul separației și controlului reciproc al puterilor (judecătorești, executive și legislative) - în caz contrar, se ajunge la blocaje constituționale. În mod similar, în sistemul educațional, ar trebui să existe cel mult un control reciproc al actorilor implicați, după reguli bine definite – cum ar fi de exemplu evaluări de tip 360 de grade, dar în niciun caz imixtiuni directe. Prin analogie, contestarea evaluării activității elevilor de către părinți sau chiar de către elevii înșiși este ca și când un parlamentar ar spune că nu este de acord cu o decizie a unei instanțe judecătorești și prin urmare nu o va respecta. 

Un alt cadou din partea Covid-19 pentru copii: părinți întorși acasă de la munca din străinătate, dar fără venituri

În România, sunt undeva între 94.000 și 160.000 de copii cu părinți plecați în străinătate (paradoxal, ambele sunt cifre oficiale, măsurate de către două instituții diferite – de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție - ANPDCA, în baza situației transmise de către serviciile de asistență socială de pe lângă primării - SPAS-uri, respectiv de către Ministerul Educației, în baza informațiilor transmise de Inspectoratele Școlare Județene). La fel de imprecis este și numărul românilor întorși acasă din străinătate, de la începutul pandemiei. Oficialitățile vorbesc despre aproximativ 250.000 de cazuri, dar se apreciază că s-au întors undeva la 1.000.000 de persoane. Dintre aceștia, cu siguranță o parte sunt tocmai părinții copiilor care apăreau în statisticile amintite mai sus. S-au întors într-adevăr acasă, dar au rămas fără nicio sursă de venit. 

Guvernul nu a anunțat încă nicio măsură de sprijin pentru persoanele fără venit; Victor Ponta promite să inițieze o măsură legislativă prin care să fie asigurat un venit minim pentru familiile afectate de coronacriză, după modelul spaniol: cei care încasează mai puțin de 200 de euro pe membru de familie să primească de la stat 300 de euro, lunar, pe o perioadă determinată. Proiectul ar urma să fie susținut în Parlament și de către PSD și ALDE. Rămâne de văzut dacă se va face ceva concret în acest sens sau este doar o altă gargară electorală în prag de alegeri.

Copiii ar putea primi PC-uri, laptopuri și tablete

Desfășurarea cursurilor online pentru învățământul preuniversitar este un fel de a pune carul înaintea boilor; dacă la început a fost doar o recomandare, la finalul lui aprilie a devenit obligatoriu pentru cadrele didactice și elevi să desfășoare activități online, inclusiv de predare și evaluare. Problemele care au ieșit la suprafață au fost diverse: nu toți învățătorii și profesorii dețin competențe digitale sau echipamente pentru activități didactice online; pe de cealaltă parte, nu toți elevii dispun de dispozitive electronice de pe care să poată urmări cursurile. Accesul la internet și semnalul suficient de puternic pentru conexiunile online nu sunt garantate de nicio instituție. Nu există nicio lege care să oblige părinții să aibă imprimante acasă, unde să poată fi listate fișele de lucru pentru copii, și exemplele pot continua. 

Se estimează că sunt aproximativ 250.000 de copii cărora le este limitat accesul la educație tocmai pentru că se află în imposibilitatea de a urmări cursurile online, din diverse cauze. Poate fi situația copiilor aflați în situație de sărăcie severă, dar și a copiilor care mai au frați sau surori de vârstă școlară, cu aceleași nevoi. Conform unui sondaj IRES publicat în aprilie (realizat prin metoda CATI, telefonic), aproape o treime dintre părinții care au copii înscriși într-o formă a învățământului preuniversitar declară că nu pot asigura acces unic la cel puțin un device pentru derularea cursurilor online ale copiilor, și peste un sfert dintre aceștia nici nu sunt dispuși să achiziționeze un PC, un laptop sau o tabletă. 

Totuși, acești copii ar putea primi un astfel de dispozitiv din partea autorităților. Sunt primării care au anunțat încă de la mijlocul lunii mai că vor achiziționa tablete pentru elevii care nu au, iar inspectoratele școlare au făcut apel la mediul privat pentru donații. Păcat că apoi au distribuit aceste echipamente în funcție de culoarea politică a primarilor din comune! Ulterior, Guvernul a anunțat alocarea de fonduri pentru cumpărarea echipamentelor, fiecare unitate școlară urmând să desfășoare propriile proceduri de achiziție. Având în vedere intervalele de timp prevăzute în normele legale pentru derularea unor astfel de proceduri, sunt toate șansele ca respectivele contracte de achiziție să se atribuie doar către finalul anului școlar, prea târziu deci!

Părinții petrec mai mult timp cu copiii

Acesta ar putea fi adevăratul cadou oferit copiilor de către Covid-19! 86% dintre părinți spun că petrec zilnic timp cu copiii pentru a-i sprijini cu activitățile de învățare, iar patru din zece părinți apreciază că petrec cel puțin trei ore în acest sens (conform sondajului IRES din aprilie). 

Chiar dacă ziua de 1 iunie din acest an va sta, într-o formă sau alta, sub semnul noului coronavirus, un lucru este cert: copilăria nu poate fi furată de pandemie, ci de toate disfuncționalitățile unei societăți care ea însăși este imatură!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News