Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din București, medic endocrinolog și Cătălin Codreanu, președinte al Societății Române de Reumatologie, medic reumatolog, au vorbit despre sedentarism și consecințele sale asupra oaselor.  

Cătălin Codreanu, președinte al Societății Române de Reumatologie, medic reumatolog, a vorbit despre sedentarism și pericolele sale din punct de vedere al sistemului osos.

„Omul percepe osul ca pe o structură anorganică compusă din niște săruri minerale care conține niște travee cu niște găuri între ele și care sprijină restul organismului. Nu e nici pe departe așa. Osul este un organ viu și activ. El este pierdut atunci când nu este supus unei solicitări mecanice, de exemplu, când suferim o intervenție chirurgicală și suntem imobilizați la pat o perioadă îndelungată.

În proporții mai mici, de aceeași boală vom suferi când ne imobilizăm pe canapea în fața televizorului, atunci când în timpul copilăriei și al adolescenței, în loc să facem sport în aer liber ca să avem multă vitamină D, preferăm să stăm în fața calculatorului în semiîntuneric și ne mișcăm prea puțin. Osul devine bogat, osul devine puternic atunci când este solicitat de eforturile mecanice, de eforturile fizice. Aici intervine musculatura.

Slăbiciunea musculară, care frecvent se întâlnește la persoanele vârstnice, este cea care contribuie și la pierderea osului.

Există o soluție atât de simplă, încât este uluitor cât de puțin o folosim, și anume exercițiul fizic care nici măcar nu trebuie să fie foarte solicitant sau foarte agresiv. Un exercițiu cotidian care întreține o masă musculară bună va asigura un os care să fie puternic, o să ajute concomitent la crearea unei bune senzații, a unei unei stări de echilibru, împiedicând ceea ce se numește în popor 'persoanele împiedicate'. Sunt persoane care cad ușor. Ele cad ușor pentru că au un tonus muscular deficitar și pentru că aparatul lor neuromuscular nu este antrenat să mențină un echilibru bun. Acesta este un lucru care se obține prin antrenament, prin exercițiul fizic și nici măcar nu trebuie să faci cine știe ce exerciții sofisticate.

Uneori simplul mers pe jos, o alergare într-un ritm foarte ușor sau orice fel de activitate fizică care îți este la îndemână, care îți este accesibilă este foarte bună. Unii practică dansul, de exemplu. Se numește terapie prin dans. E un lucru foarte simplu care poate fi făcut cu ușurință și contează foarte mult”, a spus Cătălin Codreanu, președinte al Societății Române de Reumatologie, medic reumatolog.

Capitalul osos al fiecăruia este moștenit genetic

„Toată lumea va pierde masa osoasă pe măsură ce înaintează în vârstă, dar depinde de la ce nivel al masei osoase pleci. În copilărie și în adolescență noi acumulăm masă osoasă și ajungem în jurul vârstei de 20-25 de ani la ceea ce se numește capital osos maxim.

Acolo stăm în platou vreo 20 de ani, după care începem să pierdem. Inițial, atât bărbații cât și femeile pierd la fel, dar, ulterior, femeile la 50 de ani pierd mai mult din cauza deprivării estrogenice. Apoi, femeile și bărbații pierd în egală măsură masă osoasă și ajungem și cu masa osoasă după vârsta de 80 de ani la nivelul din adolescență.

Acest capital osos maxim are undeva în procent de 60-65% determinism genetic”, a precizat Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din București, medic endocrinolog.

Vezi emisiunea integrală în materialul video de mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News