Adela Popescu a suferit în urmă cu câteva zile o intervenție chirurgicală destul de complicată. Artistei i s-a pus un diagnostic greșit, iar în momentul în care nu mai suporta durerea, Adela a mers la control și a intrat direct în operație. Proaspăta mămică povestește pe blogul său cum a ajuns să fie operată de peritonită din cauza unei greșeli medicale.

 

Of…Nu a fost ușor deloc. O să vă povestesc despre cum am fost la urgență la un spital privat (din motive de proximitate) și am plecat cu tratament pentru gastrită, despre cum la ecografia din acea zi „nu s-a văzut nimic”, despre analizele de sânge care au ieșit brici cu doar o zi înainte să fiu operată de urgență de peritonită, la alt spital. Dar o să fac asta pe îndelete după ce îmi mai trec supărarea și revolta.
Până atunci o să vă povestesc altceva.
Luni după emisiune am mers de urgență la spitalul Medicover, acolo unde am și nascut, la domnul doctor Gerald Filip, cel ce m-a și operat. Un medic chirurg extraordinar! Acum îmi doresc să fi ajuns din prima la ei…
Imediat ce m-a vazut a zis, urgent analize de sange, CT și te astept pe masa de operație.
Fiecare minut contează.
Cum? Eu am gastrită!
Nu, nu aveți gastrită, e ceva mai complicat de atât.
Până să mă dumiresc exact, ghemuită efectiv de durere continui:
Știți, eu alăptez. Copilul meu nu a mâncat altceva până acum.
Nu există altă variantă, îmi spune el!
Acum nu că vreau să zic, dar orice om normal în locul meu, s-ar fi temut pentru operație, pentru anestezia totală, pentru timpul care trecea în defavoarea lui.
Mintea mea, însă, se oprise la copil:
Iubire, ce facem? Dacă mi se oprește lactația? Dacă nu o să mai vrea sân dupa zilele astea în care lipsesc? Varianta să mă mulg și să îi trimit nu era posibilă întrucât treceam printr-o anestezie generală plus multe calmante.
Am pus mâna pe telefon și am sunat-o pe mama mea:
Cât lapte avem stocat în congelator?
Cam 800 ml. Deci îi ajungea maxim o zi. Am sunat pediatra, mi-a spus că asta e și ca nu se întâmplă nimic dacă va primi lapte formulă două zile.
Nebuna de mine, în timp ce așteptam să intru la CT , stăteam cu pompa de muls, doar doar voi mai face de o masă pentru pui până să îmi bage toate subsțantele alea în mine.
Un lucru era clar, nu exista altă variantă.

La externare, medicul meu s-a sfătuit cu pediatra și mi-a prescris pentru acasă un antibiotic compatibil cu alăptarea. Așadar urma să îmi hrănesc din nou bebelușul la sân.
Întâlnirea cu Alexandru a fost foarte emoționantă.
Deși ne vedeam de mai multe ori pe zi pe facetime și îmi zâmbea, mă tot gândeam cum va fi când voi ajunge acasă.

Și nu a durat mult până să aflu.
A râs puțin în colțul gurii când m-a văzut, apoi a continuat să se joace cu miaunica lui.
Dupa nițica acomodare a venit ora mesei. Complicat cu ținutul în brațe al unui bebeluș de aproape 8 kg, eu proaspăt operată. Așa că am pus o pernă de alăptat pe genunchi, prima dată când o folosesc și e utilă la ceva, și pe el sprijinit de ea.
Nu aveți idee cum a reacționat.
A luat sânul în guriță. A stat puțin, l-a molfăit. S-a mai uitat la mine. Iar l-a molfăit. Eu transpirasem deja de emoții.
Și când a început să îl muște, să tragă de el și sa il loveasca, am zis, gata, copilul meu nu va mai vrea să sugă niciodată.
Praf am fost.
A doua încercare a fost la fel. S-a enervat, a plâns, a întors capul.
Ce să vă zic, eu abia mă țineam pe picioare, copilul mă respingea, o bucurie.
Am zis să nu renunț și la următoarea masă l-am pus din nou.
Doamne, nu îmi venea să cred! S-a înfipt în el și a mâncat cu poftă preț de 30 minute. Apoi a adormit ca un îngeraș mulțumit și fericit. La fel și eu. Pesemne că și lui i-a fost dor de mama lui.
Așadar totul e bine când se termină cu bine!

Dragilor, cred că asta a fost o importantă lecție de viață pentru mine. Dincolo de lăptic, botic și suzete, mi-am dat seama cât este de important un diagnostic corect, un consult făcut de un specialist și prevenția.

Vă rog să aveți grijă de voi și să preveniți. Mergeți la medic chiar și atunci când nu vă doare. E bine să faceți controale de rutină.

Noaptea aceasta sigur va fi cea mai frumoasă noapte grea din ultimele cinci luni.
Pentru că îmi voi aminti de fiecare dată când voi considera că nu mai pot, că poate fi și mult mai greu de atât. Într-o clipă., a povestit Adela Popescu pe blogul său personal.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News