"Îmi aduc aminte că am jucat o dată un spectacol, la finalul lunii mai - când publicul nu mai vine în număr așa de mare - într-un spațiu independent. Erau doar două persoane care veniseră să vadă spectacolul. Și am ieșit și le-am spus că își pot lua banii pe bilete - se întâmpla acum mulți ani în urmă - și pot veni la o eventuală reprogramare a lui. Erau două doamne și mi-au spus: "Care e problema? Noi venim din afara țării și, în perioada asta, suntem aici. Nu putem să vedem asta decât săptămâna asta și ne-am dori mult să îl vedem.” Atât am așteptat să îmi spună. Am jucat ca și când sala ar fi fost nu plină, ci arhiplină! Dar determinarea lor a făcut ca eu să mă investesc cu o mare responsabilitate.

A fost unul dintre cele mai bune spectacole pe care le-am avut cu reprezentația respectivă. Ba, mai mult, cei de la Teatru mi-au spus că îmi lipsește o doagă, apropo de funiile din casa spânzuratului, dar pentru mine a fost o mare bucurie. Există niște resurse care, nu știu, pe mine mă stimulează foarte tare. Știu că trebuie să intru pe scenă, să se întâmple ceva. Dar, repet, asta e valabil doar pentru mine. Am văzut multe cazuri, mulți colegi vin câteodată obosiți.

Teatrul Național se află într-o perioadă extrem de efervescentă, să spun. Multe producții, toată echipa teatrului lucrează. Unii actori lucrează două producții în aceleași instituții, în același timp, și seara mai și joacă. Cred că ține undeva de magie, de forță, de schimbul de energii pe care ți-l oferă arta teatrală, care eu cred, apropo de contextualizarea ei, că nu poate să fie influențată de dimensiunea virtuală care dă năvală în industria cinematografică și nu numai, în foarte multe industrii. Virtuală și AI, de inteligență artificială. Cred că e atât de vie întâlnirea asta între public și spectator, încât sper și îmi doresc să nu fie viciată", a povestit Lari Giorgescu, în podcastul Avangarda, cu Ionuț Vulpescu.

Vezi și:  Actorul Lari Giorgescu, greșeala făcută pe scenă pe care nu o va uita: "Am simțit că mi-a luat Dumnezeu mințile. În momentele alea, poți să mori" 

Despre Lari Giorgescu

Episodul 37 al sezonului II al podcastului Avangarda surprinde printr-un artist complet: a jucat teatru clasic, independent, stradal, românesc și european, s-a lăsat sedus de Dada și întotdeauna și-a prețuit mentorii. E tânăr, dar are o experiență formidabilă, e un interlocutor formidabil și crede că nu există o definiție mai bună a genului uman decât aceea de ființă culturală.

Părinții l-au îndrumat către ingineria mediului, dar, în anii de liceu, el a crezut că va deveni fotbalist: a jucat patru ani mijlocaș la Universitatea Craiova, antrenat de Aurel Beldeanu. Și-a dat seama că inima lui însă e pentru o artă a sensibilității, care nu sfidează mișcarea, dar o asimilează ca parte a libertății creatoare. Lari Giorgescu a dat la actorie și a devenit unul dintre cei mai buni actori ai generației sale.

Image by wirestock on Freepik

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News