Data publicării:
Actorul Alexandru Repan: Am colegi care se consideră "june-prim" la 60 de ani și continuă să creadă că sunt băieți frumoși
Actorul Alexandru Repan recunoaște că frumusețea l-a ajutat, atât în teatru cât și în viața de zi cu zi. De asemenea, acesta atrage atenția asupra unor colegi care și-au cam uitat vârsta.
"Da, sigur că da (n.r. l-a ajutat frumusețea)! Și mai mult în viața de toate zilele, dar și în teatru. Aici am avut o șansă și m-a ajutat și mintea mea care e mai lucrată puțin. Calitatea de june-prim e foarte periculoasă. Pentru că, după 30, 35 de ani, ea nu mai este valabilă. Junele prim trebuie să fie tânăr. Ori am avut colegi și mai sunt și la noi care uită, și se consideră june-prim și la 60 de ani, și la 50 de ani, și continuă să creadă că sunt băieți frumoși. Da, nu arată rău nici acum, dar eu am avut norocul în Teatrul Nottara să joc roluri de compoziție și atunci mi-am lăsat și barbă, și plete, am terminat cu calitatea de june prim și am devenit actor de compoziție", a spus Alexandru Repan, în podcastul "Avangarda", realizat de fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu.
"S-a și demodat ideea de june-prim"
"Am ieșit din paradigma asta de june-prim la vreo 30 de ani. Nu am renunțat eu, dar am avut șansa să primesc roluri care nu erau compatibile cu junele prim. Dar am revenit. Apoi, am jucat roluri grele și, bine, s-a și demodat ideea de june-prim, de când a apărut ideea de teatru total, de actor total, ideile astea de june prim, actor de compoziție, actor de comedie, s-au cam amestecat. Actorii moderni, tineretul de astăzi, este învățat să joace și trebuie să joace de toate", a spus actorul.
Cine este Alexandru Repan
Actorul Alexandru Repan s-a născut la 26 februarie 1940 în Bucureşti şi a crescut într-o familie care iubea teatrul, fiind dus adesea la spectacole de părinţi săi. Astfel, pe la vârsta de 14-15 ani ştia pe de rost roluri ale marilor actor ai vremii precum Mihai Popescu, Emil Botta sau Fory Etterle şi Ionescu-Gion.
A absolvit Facultatea de Istorie (1961), iar apoi s-a înscris la examenul de admitere la Institutul de Teatru, având în comisie personalităţi ca Mony Ghelerter, Alexandru Finţi, Ion Finteşteanu, Beate Fredanov. A fost admis la clasa profesorilor Mony Ghelerter - Zoe Anghel, avându-i colegi pe Ruxandra Sireteanu, Emil Hossu, Melania Cârje, Peter Paulhofer, Ştefan Sileanu, Olga Bucătaru sau Alexandru Bocăneţ. A absolvit IATC în 1965, potrivit www.cinemagia.ro.
Remarcat de Horia Lovinescu
În anul 1968 a fost remarcat de Horia Lovinescu, pe atunci directorul Teatrului Nottara, care i-a oferit un rol şi i-a propus să devină actor la Nottara alături de Ovidiu Iuliu Moldovan, Gilda Marinescu şi Ştefan Iordache. Au urmat roluri memorabile şi colaborări cu regizori de marcă, precum: Dan Micu, Dan Nasta, Dinu Cernescu, Dominic Dembinski, Alexandru Dabija, Felix Alexa, scrie Agerpres.
A jucat pe scena Teatrului Nottara din Bucureşti, în piese precum: Anonimul de Ion Omescu (1969); Crimă şi pedeapsă de Dostoievski (1970); Bună seara domnule Wilde de Oscar Wilde (1971); Craii de curte veche de Mateiu Caragiale (1978); Al patrulea anotimp de Horia Lovinescu (1989); Regele moare" de Eugen Ionesco (1991); Arşiţa şi viscolul de Mihai Ispirescu (1993). A colaborat cu mari regizori, jucând în Cui i-e frică de Virginia Woolf de Edward Aldee (regia Radu Gabrea, 1999), Vino la pod, iubita mea! de K. Gabor (regia Alexandru Repan), Hora iubirilor de A. Schnitzler (regia Felix Alexa), Romeo şi Jeanette de J. Anouilh (regia Claudiu Goga), Prăpăstiile Bucureştilor după Matei Millo (regia Ada Lupu), Jocul dragostei şi-al morţii de R. Rolland (regia Lucian Giurchescu), Richard al III-lea nu se mai face de Matei Vişniec (regia Michel Vivier), Variaţiuni enigmatice de E. Schmidt (regia Claudiu Goga) şi multe altele, potrivit site-ului new.nottara.ro.
Printre cele mai recente spectacole ale Teatrului Nottara din a căror distribuţie face parte Alexandru Repan, se numără: "Variaţiuni enigmatice" (regia Claudiu Goga), "Roman teatral" (regia Vlad Massaci), "Teatru la New York" (regia Diana Lupescu), "Aniversarea" (regia Vlad Massaci), "Vizitatorul" (regia Claudiu Goga), "Rapsodie-n roz" (regia Alexandru Repan), scrie site-ul new.nottara.ro.
Alexandru Repan a împrumutat vocea-i inconfundabilă unor personaje celebre din spectacole radiofonice şi s-a remarcat, cu precădere, în roluri care evocă personalităţi istorice. Din bogata sa filmografie, atât pe marele ecran, cât şi în televiziune, amintim: Vacanţă la mare (1962), Ciprian Porumbescu (1972), Cantemir (1975), Războiul de Independenţă (serial TV, 1977), Vlad Ţepeş (1979), Am fost 16 (1980), Burebista (1980), Masca de argint (1984), Bătălia din umbră (1985), Colierul de turcoaze (1985), Rochia albă de dantelă (1988), Trahir (1992), Faimosul paparazzo (1999), Sindromul Timişoara - Manipularea (2004), Youth Without Youth / Tinereţe fără tinereţe (2007).
A primit Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler
A predat actoria la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie, devenit apoi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale.
În 2014, Teatrul Nottara a lansat proiectul Actor şi regizor, al cărui cap de afiş a fost Alexandru Repan, care a pus în scenă primul spectacol al proiectului, o adaptare a romanului Oscar şi Tanti Roz, de Eric-Emmanuel Schmitt.
În martie 2017, Alexandru Repan a iniţiat un alt proiect al Teatrului Nottara - Cafenea literar-artistică - având scopul de a crea o atmosferă boemă, cu "proze şi poezii vii peste timp", dar şi de a promova o operă literară mai puţin cunoscută publicului larg, dar mai provocatoare, într-un mod artistic.
Pentru cele peste 30 de filme şi mai mult de 70 de spectacole în 50 de ani de activitate doar la Teatrul Nottara, i-au fost recunoscute meritele, fiind distins cu numeroase premii şi decorat cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler (2002).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News