Actorul Alex Popa, despre situația teatrului din România: Lucrurile sunt mai complicate decât au fost vreodată
Autor: Ema Apostu | Publicat pe: 24 noi, 12:54
WhatsApp
„Arlecchino și pierdutele iubiri”, „Urâtul”, „Familia Addams”, „Cenușăreasa”, „Băiatul cu șosete roz”, „Turandot” sunt spectacolele în care joacă Alex Popa, pe scena Teatrului EXCELSIOR. L-am invitat pe Alex la un interviu despre marile întâlniri din cariera sa, statutul de vedetă și perspectiva de a pleca din țară.

SPECTACOLA: Eşti din Timişoara. Ai studiat la Cluj, la Universitatea Babeș-Bolyai - Facultatea de Teatru și Televiziune, Artele Spectacolului, secția Arta Actorului. De ce ai optat pentru Cluj şi nu pentru Bucureşti, de exemplu?

Alex Popa: Ceea ce m-a determinat să aleg Clujul a fost faptul că am avut ocazia să-l întâlnesc pe cel care urma sa-mi fie profesor: actorul Miklós Bács. Am fost încântat de pasiunea pe care o avea atunci când vorbea despre teatru. Este un om cu o vitalitate extraordinară și cred că este cea mai importantă întâlnire de care am avut parte.

SPECTACOLA: Când ai știut că Actoria este drumul tău? Sunt mulţi tineri talentaţi care, atunci când trebuie să decidă, se îndreaptă către alte facultăţi, de teama perspectivei. Care este, în opinia ta, măsura de la care ai certitudinea că actoria este alegerea potrivită pentru planul de carieră?

Alex Popa: Eu m-am hotărât treptat să dau la actorie. Sigur, am cochetat încă din copilărie cu asta, în sensul în care îmi făcea plăcere „să mă dau în stambă”. Dar mi-am dat seama că aș putea să fac această meserie odată ce am intrat în trupa de teatru a școlii și îmi plăcea ceea ce făceam acolo. Tot acolo am primit și validarea - absolut necesară pentru un adolescent - care mi-a întărit și mai tare planul. A deveni actor nu este o alegere bună din punct de vedere al carierei. Nu se încadrează printre meseriile care îți oferă „succesul” pe plan profesional, așa cum este el înțeles în societate, dar cine alege să fie actor nici nu ar trebui să se gândească la asta. Da, este o meserie de multe ori lipsită de certitudini și perspective, însă cine vrea să o facă nu are nevoie de mai mult decât pasiune.

G Ad:

SPECTACOLA:  Care este primul spectacol din facultate în care îţi aminteşti că ai avut succes? 

Alex Popa: Nu țin minte să fi repurtat mari succese în facultate. Nici nu era locul pentru asta. În școală descoperi, înveți, încerci și evoluezi. Fiecare în felul și ritmul lui. Un succes mi s-a părut mereu că am fost într-o clasă cu colegi talentați și deștepți de la care am avut ce să învăț. 

SPECTACOLA:  Care erau în România, în 2017 când ai absolvit tu, perspectivele unui actor cu diplomă? Consideri că astăzi, în 2021, s-au schimbat?

Alex Popa: Am avut într-adevăr norocul să termin într-o perioadă de creștere economică, în care și teatrul era mult mai efervescent decât acum. Prin efervescent mă refer la situația financiară care permitea teatrelor și creatorilor să propună proiecte, să angajeze actori și colaboratori. Din păcate, acest lucru nu este valabil și în 2021. Lucrurile sunt poate mai complicate decât au fost vreodată în ultimele câteva zeci de ani și cel mai probabil revenirea va fi una treptată. Cred că s-au schimbat și perspectivele legate de teatru ca formă de artă. Nu îmi e foarte clar în cel fel anume s-au schimbat dar mi se pare ca pandemia a pus teatrul sub semnul întrebării și schimbării.

„URÂTUL” A APĂRUT DIN DORINŢA DE A NE ÎNTOARCE PE SCENĂ

SPECTACOLA: Care este statutul cel mai potrivit pentru un actor - cel de freelancer sau cel de actor angajat?

Alex Popa: Statutul cel mai potrivit pentru un actor este cel în care poate să-și practice meseria, indiferent de cadrul în care o face. E drept, actorii angajați se bucură de libertatea pe care ți-o dă un venit lunar și asta te ajută să-ți faci meseria în liniște. Există avantaje și dezavantaje în ambele situații. Nu cred că poți fi actor freelancer o viață întreagă la noi în țară. Din păcate arta, sub orice formă, se consumă relativ puțin și publicul nu este dispus să plătească prea mult pentru asta. De aceea actorii au nevoie şi de un cadru instituționalizat și e normal să vrea să se angajeze. 

SPECTACOLA: Care rol, dintre toate cele pe care le-ai interpretat până acum, te-a provocat cel mai mult la introspecţie şi, mai apoi, la autodepăşire?

Alex Popa: Cred ca este vorba despre rolul Revizorul din piesa omonimă în regia lui Slava Sambriș. Am muncit cu toții mult la acel spectacol și am avut ocazia să lucrez cu un regizor și un om foarte special. 

Citește mai departe pe spectacola.ro>>

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro