Acordul Serbia-Rusia privind politica externă încetinește intrarea Belgradului în Europa
Autor: Elena Didila | Publicat pe: 27 sep 2022, 13:35
WhatsApp
Ministrul sârb de Externe, Nikola Selakovic
Ministrul sârb de Externe, Nikola Selakovic
Uniunea Europeană își pune ”întrebări serioase” cu privire la acordul de politică externă semnat de Guvernele Serbiei și Rusiei.

Belgradul, candidat la intrarea în Uniunea Europeană, ”își consolidează și mai mult legăturile cu Rusia”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano. În weekend, Guvernul sârb a semnat un acord cu Moscova care prevede ”consultări” reciproce pe probleme de politică externă.

Ministrul sârb de Externe, Nikola Selakovic, a semnat acordul împreună cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în marja Adunării Generale a ONU de la New York.

În cadrul întâlnirii dintre țările ONU au fost repropuse tensiunile puternice din ultimele luni între țările occidentale și Rusia în contextul invaziei Ucrainei. Dar în timp ce UE a încercat să izoleze și mai mult guvernul de la Moscova, Serbia a lucrat în direcția opusă.

”De la începutul războiului, UE a fost foarte clar cu țările candidate, precum Serbia, că relațiile cu Rusia nu pot continua ca și când nu s-ar fi comis atrocități”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Comisiei, potrivit Europa Today.

În schimb, Belgradul a semnat un acord de consultare reciprocă pe doi ani. Un document luat ”foarte în serios” de Bruxelles chiar dacă este definit ca un acord ”tehnic” de ministrul sârb de externe după reacția dură europeană.

”Serbia însăși a stabilit aderarea la UE ca prioritate strategică”, dar ”această decizie implică alinierea la politicile europene, inclusiv la politica externă”, a spus Stano într-o conferință de presă, avertizând asupra consecințelor acordului Belgrad-Moscova asupra procesului de aderare al Serbiei la Uniunea Europeana. După ciocnire, unii observatori speculează că statutul Serbiei de țară candidată la intrarea în UE ar putea fi înghețat.

Citește și: 

Serbia anunță că nu va recunoaște rezultatele referendumurilor din regiunile ucrainene ocupate de Rusia

Serbia, „în baza dreptului internațional”, nu poate accepta rezultatele referendumurilor din RDP, LPR, regiunea Herson și Zaporojie. Acest lucru a fost declarat duminică, după revenirea de la Adunarea Generală a ONU, de către ministrul sârb de externe Nikola Selakovich.

„Republica Serbia, în conformitate cu Carta ONU, precum și în conformitate cu principiile și normele general acceptate ale dreptului internațional, nu poate accepta rezultatele referendumului din regiunile ucrainene”, a spus ministrul, răspunzând la o întrebare primită de la agenția Tanjug.

„Pe de o parte, suntem fundamental angajați față de principiile și regulile dreptului internațional și de Carta ONU, pe de altă parte, această [recunoaștere a rezultatelor referendumurilor] ar fi complet contrară intereselor noastre de stat și naționale., [ar fi] complet opus politicii noastre naționale de menținere a integrității și suveranității teritoriale și angajamentul față de principiul invariabilității granițelor."

Facțiune KGB-istă nemulțumită de Putin? Hartmann: Am informații despre o revoltă în presa naționalistă după înfrângerile din Ucraina

În cadrul emisiunii Geostrategica, H.D. Hartmann a fost întrebat dacă crede că președintele rus e supus și unei presiuni din partea unei mișcări ultranaționaliste și radicale care urmărește războiul total iar multe din deciziile iraționale luate de Kremlin sunt și la presiunea acestei grupări radicale.

Media occidentală a vorbit despre foști KGB-iști, structură din rândul căruia și Vladimir Putin face parte, care reprezintă o facțiune radicală ce influențează deciziile politice ale Rusiei.

H.D. Hartmann nu exclude acest scenariu și amintește că în Rusia media ultranaționalistă e extrem de influentă iar înfrângerile rușinoase din nord-estul Ucrainei au strâns numeroase critici împotriva Kremlinului.

„Nu știe foarte multă lume ce se întâmplă la Kremlin. Kremlinul a fost mereu opac ca putere. Una spune Peskov, alta se întâmplă. Sunt convins însă că după eșecul înfrângerii contraofensivei ucrainene, din toate datele pe care le am, a existat o revoltă naționalistă în special în media ultranaționalistă care e foarte puternică.

Acolo naționaliștii sunt foarte puternici pe media electronică. A fost o revoltă la adresa Administrației Putin când și-au dat seama că în 3-4 zile au pierdut regiunea Harkov. Presiunea naționalistă asupra lui Putin este enormă. Există această grupare naționalistă reprezentată pe parte ideologică de Dughin iar moartea fiicei lui i-a întărâtat”, a arătat Hartmann 

Citește mai mult AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?