Tabletă
Desktop
Data publicării:
Abordarea strategică a Ministerului Sănătății cu privire la migrația personalului medical din România
Foto cu rol ilustrativ: Freepik / @showtimeag
Vezi în articol cum abordează Ministerul Sănătății migrația personalului medical din România.
Ministerul Sănătății a prezentat în cadrul unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății care vizează migrația personalului medical din România o scurtă introducere în abordarea strategică.
Studiul realizat de OMS arată că aproape 22.000 de medici români aleg să profeseze în țările OCDE. 90% din medici sunt primiți de 9 țări: Franța, Germania, Statele Unite, Israel, Ungaria, Belgia, Marea Britanie, Suedia și Irlanda. În 2017 a avut loc o tendință descendentă a migrației, când a fost implementată o creștere salarială substanțială în sectorul public.
În abordarea strategică a Ministerului Sănătății principalele provocări sunt:
- Disparități majore cu privire la distribuția geografică a medicilor atât între mediile urban și rural, cât și la nivelul județelor țării
- Lipsa atractivităţii posturilor vacante din teritoriu pentru personalul medical
- Numărul insuficient de medici de familie, lipsa atractivității unei cariere în medicina primară și distribuția inechitabilă a resursei umane din acest domeniu
- Existența unor specialități medicale cu deficit de personal
Încadrarea tinerilor medici
- Dificultăți în încadrarea tinerilor medici specialiști după finalizarea rezidențiatului
- Pregătirea uneori deficitară în timpul rezidențiatului
- Numărul mic de asistenți medicali absolvenți de studii superioare
- Accesul redus la programe de educație medicală continuă și supraspecializare
- Lipsa unei viziuni de ansamblu asupra resurselor umane din sănătate
Considerentele generale sunt: evoluția pozitivă în ultimii ani în domeniul resurselor umane in sănătate; problemele sesizate sunt remediabile doar pe termen mediu și lung – lipsa unor mecanisme de planificare, distribuție, retenție și necesitatea unui plan strategic și a schimbării paradigmei/ modelului de sistem.
Strategia are mai mulți piloni
Pilonii strategiei sunt generarea, gestionarea, motivarea și guvernanța resurselor umane în sănătate.
Structura strategiei este bazată pe obiective generale, direcții de acțiune, obiective specifice și plan de acțiuni.
Direcțiile de acțiune sunt:
1. Îmbunătățirea guvernanței și actualizarea cadrului legislativ în domeniul resurselor umane în sănătate la standardele europene și cerințele OMS.
2. Îmbunătățirea gestionării resurselor umane în sănătate prin reglementare, retenție, evaluarea și dezvoltarea continuă.
3. Actualizarea învățământului universitar medical și farmaceutic la cerințele europene prin formarea profesională bazată pe competențe.
4. Îmbunătățirea cadrului privind educația medicală continuă și formarea postuniversitară adecvată a personalului medical.
5. Crearea și implementarea unui mecanism eficient de planificare și analiză a resursei umane în sănătate.
6. Implementarea unui management eficient al resurselor umane în sănătate la nivel instituțional, pentru asigurarea condițiilor adecvate de muncă, instruire și motivare.
În cadrul abordării strategice sunt și Planurile de acţiune sectoriale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2023 - 2030 din cadrul Ordinului nr. 661/2023.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
