A fost emisă o nouă recomandare, a treia adresată anterior României din 2017, în temeiul 'procedurii de abatere semnificativă' a Uniunii Europene.
De asemenea, Consiliul a emis Ungariei o recomandare de măsuri pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă. Ambele ţări sunt responsabile pentru deviaţii semnificative de la obiectivele lor bugetare pe termen mediu (MTO), după cum s-a convenit conform Pactului de Creştere şi Stabilitate, cadrul de reglementare fiscală al UE, se arată în comunicat. Obiectivul bugetar pe termen mediu şi procedura de abatere semnificativă fac parte din latura preventivă a Pactului de Creştere şi Stabilitate. Latura preventivă se concentrează pe echilibrele structurale şi, prin urmare, izolează impactul acţiunilor guvernamentale discreţionare şi cheltuielile cu plăţile dobânzilor. România a fost supusă din iunie 2017 procedurii de abatere semnificativă, după o deteriorare semnificativă a echilibrului său structural în 2016 şi o deteriorare suplimentară în 2017.
O decizie care stabileşte că România nu a reuşit să ia măsuri eficiente
În decembrie 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie care stabileşte că România nu a reuşit să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă. Consiliul a cerut măsuri pentru asigurarea unei creşteri nominale a cheltuielilor guvernamentale primare nete nu mai mare de 3,3% în 2018, reprezentând o ajustare structurală de cel puţin 0,8% din PIB. Conform datelor Comisiei Europene, plafonul stabilit de Consiliu a fost mult depăşit, echilibrul structural s-a deteriorat la minus 3,3% din PIB, ambii indicatori confirmând o abatere bugetară semnificativă, se arată în comunicat. Consiliul recomandă României să adopte măsuri pentru a se asigura că în 2018 creşterea nominală a cheltuielilor guvernamentale primare nete nu va depăşi 3,3% şi în 2019 nu va depăşi 5,1%, reprezentând o ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB în ambii ani.
Aceste măsuri vor pune România pe o cale adecvată spre îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu. Consiliul recomandă ca orice câştiguri neaşteptate să fie utilizate pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară să asigure o îmbunătăţire de durată în echilibrul structural al cheltuielilor guvernamentale. Consiliul a stabilit un termen limită - 15 octombrie 2018 - pentru ca România să prezinte un raport privind acţiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea revizuită.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- De ce militarii și oamenii cu handicap nu au primit „pensia” înainte de Paște 2024. Unde s-a produs confuzia
- Motivul pentru care o tânără a refuzat să mai plătească la casele self-pay din supermarket / video
- "Femeile din România și cele din Italia sunt foarte diferite”. Designerul Giulia Rossignoli dă cărțile pe față: E total invers
- Adio, mașini în București? Ce spune Nicușor Dan
- BANCUL ZILEI: Rețeta ciorbei de burtă
- Ieșirea din scenă a lui Klaus Iohannis: pas cu pas, spre scenariul lansat în DCNews în decembrie 2023
- Riscurile la care ne expunem când facem cumpărături de pe Shein și Temu
- Lui Mihai Mărgineanu nu i-a venit să creadă ce a văzut în Vama Veche / foto în articol
- Friptură de miel, ideală de Paște 2024. Rețeta secretă a pilotului Osiceanu. Invitații tăi vor fi încântați
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române