”A fost un întreg război cu Securitatea”. Povestea romanului de dragoste, interzis de cenzura comunistă: Turnătorul era cel mai bun prieten al meu

Scriitorul Stelian Tănase a dezvăluit că volumul său interzis în anii ’80 revine pe piață după două decenii de la ultima lansare. Autorul a povestit cum cartea a fost blocată de cenzură, iar el a fost supravegheat de Securitate, fapte documentate în dosarul său de la CNSAS.
"Ideea nu a fost a editurii să retipărească volumul pentru că ar fi avut o inițiativă specială, ci pur și simplu pentru că nu se mai găsește nicăieri. Nici la anticariate. Dacă mergi acolo, toată lumea întreabă de carte, dar nu este disponibilă, nu mai există. Au apărut doar câteva ediții, care s-au vândut foarte bine, iar acest aspect a fost și unul dintre criteriile editurii, da, să se vândă.
S-a dorit și realizarea unui dosar care să spună povestea cărții. De fapt, toate cărțile au o poveste în spate. Orice scriitor ar putea scrie un al doilea volum despre cum a scris.
Cartea asta a avut o poveste aparte. Am să o spun pe scurt aici, dar avem timp. Am scris-o în anii ’80, într-o perioadă în care aveam deja o carte interzisă, oprită de cenzură, nu în sensul că a apărut în librării și a fost retrasă (deși s-a întâmplat și asta cu alți scriitori), ci pur și simplu nu a fost lăsată să apară.
A fost un întreg război cu Securitatea, care m-a luat la ochi încă de la prima carte interzisă, Playback, din 1983. Mi-au fost instalate microfoane în casă, mi-au fost înregistrate conversațiile... toate aceste lucruri le știu din dosarul de la CNSAS, deci nu sunt zvonuri sau eseuri, nu sunt lucruri auzite prin cârciumi. Sunt realități documentate, dosarul CNSAS e plin de hârtii întocmite de Securitate.
Un alt partener al acestui „război” a fost, bineînțeles, cenzura. Cartea urma un circuit strict: pleca de la editură, unde era semnată de redactor, apoi de redactorul-șef și director. În acest format, cu toate semnăturile, mergea la cenzură, la Consiliul Culturii, la „Casa Sfântă”.", a explicat Stelian Tănase.
”Turnătorul era cel mai bun prieten al meu”
"Ce îi deranja? Mai ales romanul fiind... roman de dragoste", a întrebat Val Vâlcu.
"Nu știu... Pentru că, în această poveste, ca în toate poveștile de acest fel, există un turnător. Iar turnătorul era chiar cel mai bun prieten al meu. Acestui prieten i-am mărturisit toate gândurile mele, i-am vorbit despre planurile legate de prima carte, despre ce încerc să fac, ce intenționez, ce nu știu încă, și el s-a dus și m-a turnat.
Acum, eu nu știu dacă Securitatea s-a sesizat după ce am depus manuscrisul la editură, adică în ce moment exact i s-a trezit interesul și dacă denunțul a venit ca urmare a acestuia sau a fost anterior, iar manuscrisul doar a confirmat suspiciunile. Cert este că, după ce manuscrisul a plecat oficial la Consiliul Culturii, acolo niște tovarăși au făcut o sesizare oficială” ne-a mai spus Stelian Tănase.
Vezi mai mult în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News