A fost descoperit un cimitir din perioada vikingă în Danemarca. Are 50 de morminte cu schelete aproape intacte

Un cimitir din perioada vikingă, extraordinar de bine conservat, ce conţine scheletele aproape complete ale unui număr de aproximativ 50 de oameni, a fost descoperit întâmplător în Danemarca în timpul lucrărilor pentru tragerea prin subteran a unor cabluri electrice, transmite Live Science.

Descoperirea a fost făcută acum 6 luni în apropierea satului Asum de pe insula Funen, de o echipă de arheologi de la muzeul din Odense, conform unui comunicat al muzeului.

Descoperirea de rămăşiţe umane din Era vikingă (793 - 1066 d.Hr.) este foarte rară, în condiţiile în care solul scandinav este mai acid şi osemintele nu se conservă foarte bine. Din acest punct de vedere, descoperirea a 50 de morminte vikinge păstrând schelete aproape intacte este excepţională.

”Este cu adevărat neobişnuit să găsim atât de multe schelete bine conservate din aceeaşi perioadă cu cele descoperite la Asum”, a declarat Michael Borre Lundo, arheolog care a participat la săpături şi curator al muzeului din Odense. ”Această descoperire ne oferă oportunităţi extraordinare de a realiza o gamă variată de analize ştiinţifice, care pot dezvălui mai multe despre starea generală de sănătate, dieta şi originile celor îngropaţi acolo”, a adăugat el.

Analizarea osemintelor

”Analizele ar putea chiar dezvălui dacă vikingii îngropaţi acolo sunt înrudiţi între ei, chestiune deosebit de semnificativă şi care nu a mai fost examinată în morminte similare”, a adăugat el.
Mormintele din Epoca vikingă de lângă Asum datează din anii 900, probabil din perioada în care regele danez Gorm cel Bătrân şi regina Thyra Dannebod conduceau din oraşul Jelling din Jutland, aflat în apropiere. Nu există un consens între istorici cu privire la perioada exactă a domniei lui Gorm, dar este acceptat faptul că insula Funen a făcut parte din regatul său. Noile descoperiri arată importanţa acestei regiuni în acea perioadă de timp, conform arheologilor.

Gorm şi Thyra au fost părinţii lui Harald I Dinte-Albastru, care a urcat pe tron după moartea tatălui său, în jurul anului 958 şi după care a fost denumit celebrul standard de transmisie de date wireless în reţea (Bluetooth). Harald I a început convertirea danezilor la creştinism, dar vechii zei, Odin, Freya şi Thor, erau veneraţi în regatul condus de părinţii săi.

Mulţi dintre vikingii îngropaţi la Asum erau înstăriţi, după cum dezvăluie obiectele găsite în mormintele lor. Într-unul dintre morminte, spre exemplu, a fost îngropată o femeie într-un car viking. ”Femeia a fost îngropată în carul în care probabil călătorea. Ea a primit un colier frumos de mărgele de sticlă, o cheie de fier, un cuţit cu mâner bătut cu fire de argint şi, mai ales, un mic ciob de sticlă care ar fi putut servi drept amuletă”, conform lui Borre Lundo.

Rețele de negoț

În mormântul acestei femei a fost găsită şi un cufăr din lemn decorat cu fineţe, dar al cărui conţinut este încă necunoscut, conform arheologului.

Într-un alt mormânt a fost descoperită o cataramă cu trei lobi făcută din bronz, precum şi o mărgea roşie din sticlă atârnată de gâtul omului îngropat acolo, un cuţit din fier şi o mică bucată de cristal de rocă.

”Cristalele de rocă nu se produc în mod natural în Danemarca şi erau probabil aduse din Norvegia. Câteva dintre obiectele găsite în mormintele din Asum arată că vikingii îngropaţi acolo erau conectaţi la reţelele internaţionale de negoţ din acea perioadă”, a mai precizat arheologul Borre Lundo, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News