Data publicării:
A fost ales noul Papă: Motivul pentru care papii își schimbă numele la începutul pontificatului. Nimeni nu îndrăznește să-și pună acest nume

Fum alb a ieșit joi pe coșul instalat pe acoperișul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
Cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales joi Papă al Bisericii Catolice. Noul suveran pontif și-a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea, informează agențiile internaționale de presă.
Cei 133 de cardinali care s-au încuiat în Capela Sixtină pentru a îl alege pe noul papă au anunțat omenirea că au ajuns la un acord prin intermediul fumului alb care a ieșit pe coș la ora locală 18:07 (19:07 ora României).
La scurt timp după aceea, au început să bată clopotele Bazilicii Sfântul Petru. Fumul alb a fost întâmpinat cu ovații și aplauze de miile de credincioși reuniți în Piața Sfântul Petru.
Începerea pontificatului unui nou papă este un moment plin de semnificații și simbolism. Unul dintre cele mai importante gesturi care marchează acest început este schimbarea numelui. Dar de ce își schimbă papii numele la începutul pontificatului?
Această tradiție își are rădăcinile în secolul al VI-lea, când Papa Ioan al II-lea a fost primul care și-a ales un nou nume. Numele său de naștere, Mercurius, era considerat nepotrivit pentru conducătorul Bisericii Catolice, deoarece făcea trimitere la un zeu păgân. Astfel, el a decis să adopte numele de Ioan al II-lea, stabilind o tradiție ce va continua până în zilele noastre.
Schimbarea numelui semnifică un nou început, o transformare spirituală și o reafirmare a misiunii divine. Este un moment de renaștere pentru noul papă, similar cu schimbările de nume din Biblie. Sfântul Petru, primul papă şi unul dintre cei 12 apostoli, a fost redenumit de Iisus faţă de numele său de naştere, Simon, dar acest lucru s-a întâmplat înainte ca el să devină şeful bisericii.
Procesul de alegere a numelui este strict personal și nu există reguli oficiale care să ghideze această decizie. Unii papi aleg numele unui sfânt pe care îl admiră sau doresc să-l onoreze. Alții preferă numele unui predecesor pe care îl consideră un model de urmat. Numele cele mai des alese de-a lungul istoriei au fost Ioan, Gregoriu, Benedict și Pius. Cu toate acestea, există și excepții. De exemplu, Adrian al VI-lea și Marcel al II-lea au ales să-și păstreze numele de naștere, un gest rar întâlnit în istoria Bisericii.
Un detaliu interesant este că, până în prezent, niciun papă nu a ales să poarte numele de Petru, din respect pentru Sfântul Petru, considerat stâlpul de temelie al Bisericii. De asemenea, unele nume, precum Cleto, Zeferin sau Iginiu, au fost alese doar o singură dată în întreaga istorie.
Astfel, schimbarea numelui unui papă nu este doar un gest formal, ci un act de simbolism profund. Este un semn al angajamentului față de misiunea spirituală și un semnal către credincioși privind direcția pe care noul papă intenționează să o urmeze în timpul pontificatului său.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News