Criticul literar Daniel Cristea-Enache a reamintit un moment din anii ’90, după Revoluție, în care scriitorul Adrian Păunescu și-a păstrat convingerile politice în ciuda trendului care era la vremea respectivă:

„Adrian Păunescu a scris atât de multă poezie încât inevitabil a trebuit să atingă și aceste aspecte problematice ale regimului. El nu a fost precum autorii care au devenit curajoși după 1990 și au scos contribuții anti Ceaușescu după ce Ceaușescu nu mai era în scenă. Ar fi fost interesant să vedem aceste contribuții înainte de decembrie 1989, să îi ascultăm pe acești eroi post festum (n.r. de prea târziu), eventual, la Europa Liberă sau la celelalte mijloace de opoziție la politica aceea culturală a regimului. Or ei, majoritatea au venit și cu jurnale curajoase, și cu memorialistică, și cu corespondență și chiar cu cărți curajoase, dar după 1990 și nu înainte.

Ei bine, Adrian Păunescu a fost curajos și înainte de 1989, iar faptul că după Revoluție el nu s-a dus spre dreapta eşichierului politic ci, dimpotrivă, s-a dus către stânga, unde, dacă nu mă înșel, a fost și într-un partid socialist al lui Ilie Verdeț, nu arată câtuși de puțin oportunismul politic, ci arată tocmai o anumită coerență împotriva mediului în care se afla. După 1990 nu prea mai era la modă să fii de stânga, să te duci către un partid numit socialist. El a fost un fel de dizident în epoca Ceaușescu, dar a fost un fel de dizident și în noua epocă prin aceea că a avut o opțiune politică ce nu coincidea cu opțiunea politică a majorității intelectualilor din România care, subit, deveniseră de dreapta“, a spus, la DC News, la emisiunea „De Ce Citim“, criticul literar Daniel Cristea-Enache.

„Da, așa este, precizarea asta trebuia făcută, că pentru intelectuali nu mai era la modă să fie de stângă. În rest, aveam o majoritate covârșitoare de stânga în țară. El nu s-a dus spre cel mai important partid de stânga. A făcut parte dintr-un partid mai mic de stângă pură (...)“, a replicat poetul Flaviu Predescu.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Cum își folosea influența Adrian Păunescu: Se dădeau peste cap pentru a rezolva problema pe care le-o punea pe tavă. A profitat foarte mult de prestigiul său

Motivul pentru care Cenaclul Flacăra era „unicat în Europa“: Moment dramatic pentru Păunescu, atunci când Ceaușescu a luat o asemenea decizie

Poetul Flaviu Predescu l-a întrebat pe Daniel Cristea-Enache despre fenomene similare Cenaclului Flacăra. Criticul literar a vorbit despre dăruirea pe care Adrian Păunescu o manifesta pentru acest cenaclu și despre nevoia societății românești de a merge în număr mare la spectacole pe stadion:

„Din ce cunoști, au mai fost cazuri similare (n.r. Cenaclul Flacăra) în Europa?“, a întrebat poetul Flaviu Predescu.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Adrian Păunescu vs. Gheorghe Hagi: L-a convins și a spus „Da!“ Avea o încăpățânare și o energie de a soluționa probleme insurmontabile pentru alții

„Nu, n-au mai fost! A fost vorba de un unicat datorat chiar personalității atât de greu de înregimentat a lui Adrian Păunescu. Numai el putea să creeze un asemenea cenaclu, așa cum, în altă ordine de idei, numai Fănuș Neagu putea să scrie o cronică sportivă în acel stil unic, plin de metafore și de expresii poetice care nu se potriveau niciodată cu realitatea prozaică de pe teren. Altcineva care ar încerca să scrie ca Fănuș Neagu ar fi un epigon, un imitator ușor ridicol, dar lui Fănuș Neagu îi stătea bine. La fel și lui Adrian Păunescu, îi stătea bine acest cenaclu, și a fost dramatic pentru el momentul în care Ceaușescu, profitând de un accident la una dintre ediții, a întrerupt întregul ciclu de manifestări. Pur și simplu l-a interzis.

Adrian Păunescu a suferit foarte mult tocmai pentru că el se identificase întru totul cu această manifestare publică, L-am văzut în imagini ce bine se simțea când primea bilețele, când citea, când recita împreună cu publicul sau când dădea un vers și publicul completa în efectul de ecou. În Europa și în general în lume, asemenea manifestări nu au fost posibile, pentru că regimurile totalitare nu permiteau asemenea agregări de oameni care puteau să scape de sub control și să se reverse într-un protest asupra regimului, iar în statele liberale, nemaifiind vorba de o autoritate etatistă, avem exemple nenumărate ale unor concerte susținute de formații rock sau pop foarte iubite, în care sute de mii de oameni participă la un asemenea eveniment.“, a precizat criticul literar (citește continuarea AICI).

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Adrian Păunescu, sprijin enorm pentru scriitorii și artiștii contemporani. Daniel Cristea-Enache: Apropierea dintre el și Corneliu Vadim Tudor mi se pare profund nedreaptă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News