9/11, în Spania. Cataluña organizează referendum pentru independență. Corespondență din Madrid

Referendumul scoțian a creat un precedent, dar a și lăsat niște lecții ce trebuie luate în calcul înainte de o nouă consultare a populației, în orice parte a lumii. Rezultatul acestuia este unul foarte important pentru locuitorii din regiunile autonome din Spania care vor independența - Cataluña și Țara Bascilor (Euskadi). S-a confirmat cât de greu poate să fie să facem schimbări radicale în viața noastră, mai ales la o vârstă înaintată. Iar independența este o schimbare radicală și trebuie gândită foarte bine. 

 

Indiferent de rezultat, consultarea populației este sănătoasă, căci duce la sfârșitul unei dezbateri ce părea interminabilă. În plus, pentru nicio națiune nu este bine să trăiască prea mult timp cu un conflict pe tema DA sau NU pentru independență. Iar catalanii spuneau în stradă pe 11 septembrie că acesta este ultimul an când comemorează o înfrângere (momentul în care Cataluña a devenit parte din Regatul Spaniei).

 

Diada, căci așa se numește celebrarea zilei de 11 septembrie, a fost marcată anul acesta prin formarea unui V uman - de la vot - pe străzile principale Barcelona. 

 

 

Pe data de 6 decembrie 1978 Cataluña spus un DA hotărât (91% din voturi, cu trei procente mai mult decât media națională) pentru Constituție, o constituție care instaura un stat format din autonomii și integritatea teritorială a Spaniei. După 36 de ani de la acel vot, Guvernul CiU (Convergență și Uniune) impulsionează procesul de independență al Cataluñiei cu ajutorul unor noi instrumente normative care, după experți, sunt contrare Constituției. De altfel, aceasta este și speranța popularilor care guvernează Spania: declararea decretului de consultare populară neconstituțional ce poate atrage după sine stoparea chemării la urne de pe 9 noiembrie. 

 

 

Mobilizarea catalanilor se încearcă pe toate canalele. Pe lângă eforturile conducătorilor politici, merită menționată inițiativa Isonei Passola, președinta Academiei Catalane de Cinematografie, care a regizat un film numit L'endemà (Ziua de după), un documentar care are scopul de a rezolva îndoielile nedecișilor legate de conviețuirea în noul stat constituit. Este vorba despre interviuri cu judecători, scriitori, economiști și alți profesioniști, care descriu cum va fi Cataluña independentă: „Va fi mai multă pace în grădinițe”, „mai mulți inspectori fiscali”, „mai mulți judecători bine formați”, „o economie productivă, care să nu se bazeze pe speculații”, „va fi California Europei”, „jurnalismul va fi mai diversificat și independent”, „bugetul anual va crește cu 16 miliarde de euro, deci de patru ori ceea ce s-a tăiat în timpul crizei financiare”.

 

Este imposibil să nu apară opinii ironice și multe întrebări despre aceste viziuni mult prea optimiste cu care se încearcă forțarea unui DA cât mai clar pe 9 noiembrie. Ce se va întâmpla cu datoria, cu pensiile, cu Uniunea Europeană? Filmul răspunde la aceste întrebări în stil propagandistic: Cataluña va rămâne în Uniunea Europeană, pensiile nu numai că se vor plăti, ci vor crește cu 10%, cât despre datorie...care datorie? Este Regatul Spaniei cel care a semnat împrumuturile, nu Guvernul Catalan. 

 

 

Cu ce se va ajunge la aceste promisiuni nimeni nu poate răspunde. UE a îndepărtat orice îndoială declarând că orice nou stat va trece prin procesul normal de integrare și nu va rămâne parte a Uniunii din oficiu. Noul stat nu va mai primi niciun ban de la bugetul central al Regatului Spaniei. Totul va fi luat de la zero, o schimbare radicală, pe care nu toți locuitorii care își strigau pe 11 septembrie dreptul la vot sunt dispuși să și-o asume. În plus, cele mai mari instituții bancare care au sediul în regiune, CaixaBank și Banco Sabadell, au anunțat deja investitorii internaționali că vor muta sediul social în afara acestei Cataluñiei pentru a minimiza impactul asupra surselor de finanțare. O mutare a sediului social în oricare dintre celelalte regiuni autonome din Spania va favoriza accesul la fonduri din partea Băncii Centrale Europene și ar menține clienții sub protecția Fondurilor de Garanție național și european. 

 

 

Președintele Partidului Naționalist Basc, Andoni Ortuzar, a cerut Guvernului Spaniol să nu fie ridicol și să atace decretul la Tribunalul Constituțional și să lase lumea să spună ceea ce crede. El amintește că și în Scoția exista o problemă asemănătoare, căreia i s-a dat un răspuns democratic. Catalanii, a adăugat el, urmează același proces, ceea ce arată că diferența nu este între Edimburgh și Barcelona, ci între Londra și Madrid. 

 

 

Mizele sunt mari, dar catalanilor le place să se joace și cu cifrele. Se împlinesc 300 de ani (1714-2014) de la integrarea regiunii în Regatul Spaniol, eveniment comemorat pe 11.09, iar data aleasă pentru consultarea populației este 09.11. 

 

Organizarea alegerilor îi vor costa pe catalani aproximativ 13 milioane de euro, așa cum arată anexa decretului. Costul prevăzut este de 12.947.116,93  milioane de euro, deși anumite cheltuieli nu au adăugat și TVA-ul. Oricum, în bugetul aprobat de Guvern pentru anul acesta, deja figura o sumă de 10 milioane de euro destinată organizării de alegeri, sumă despre care vicepreședinta comunității autonome, Joana Ortega, spune că se poate suplimenta. 

 

 

Spre deosebire de Scoția, buletinul de vot din Cataluña conține două întrebări pentru cei care votează DA și doar una pentru cei care vor ca regiunea să rămână parte a Regatului Spaniei. Astfel, analiștii spun că este vorba despre sechestrarea principiului egalității. Prima întrebare este „Vreți ca regiunea catalană să fie un Stat?”. Doar cei care răspund DA, au opțiunea de a răspunde și la a doua întrebare: „Vreți ca acest stat să fie independent?”. Astfel, specialiștii au calculat că este nevoie de jumătate din voturi plus unul pentru un stat propriu și 25% plus două pentru un stat propriu independent, deci ar fi nevoie de 12,5% plus trei voturi pentru atingerea obiectivului final acestei consultații a populației.