Autorităţile ucrainene au estimat că, din octombrie, 8.732 de copii au fost deportaţi în Rusia şi 238 sunt daţi dispăruţi pe fondul invaziei ruse în Ucraina, a informat sâmbătă presa locală, după ce s-a aflat despre deportarea forţată a 34 de copii din Herson (sud), transmite EFE.  

Şeful administraţiei militare regionale din Herson, Iaroslav Ianuşevici, a postat informaţia cu deportarea forţată a peste 30 de minori ucraineni pe reţeaua Telegram: "Invadatorii ruşi continuă cu deportarea forţată a copiilor noştri în regiunea Herson".

Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de şefa administraţiei militare din localitatea Mirna, Valentina Holovata, ocupanţii ruşi au sechestrat 34 de copii din satul Preobrajenka care "au fost duşi în oraşul rus Anapa".

"Părinţilor li s-a promis că minorii vor fi trimişi înapoi la sfârşitul acestei săptămâni, însă după aceea şederea lor s-a prelungit cu încă o săptămână", a explicat Ianuşevici.

Totodată, agenţia de ştiri Ukrinform a relatat că ocupanţii ruşi au deportat în peninsula ucraineană Crimeea (anexată ilegal de Rusia în 2014 - n.r.) 12 elevi ai internatului Oleşki, situat tot în Herson.

În total, potrivit Ukrinform, începând cu luna octombrie 8.732 sunt consideraţi deportaţi în Federaţia Rusă, iar 238 sunt daţi dispăruţi.

Germania îi cere lui Putin să-și asume public că nu va apăsa „butonul nuclear” în războiul provocat de Rusia în Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel la Rusia să excludă fără echivoc folosirea armelor atomice în războiul din Ucraina, transmite duminică EFE.

"Nu este permisă şi nu este legitimă folosirea armelor nucleare în acest conflict. Cerem Rusiei să declare că nu o va face. Este vorba despre o limită ce nu poate fi depăşită", a declarat Scholz într-o intervenţie la o reuniune a formaţiunii sale, Partidul Social-Democrat (SPD), în acest sfârşit de săptămână.

Scholz a avertizat încă de vineri, când s-a aflat într-o vizită în China, cu privire la pericolul unei escaladări nucleare.

Pe de altă parte, la evenimentul SPD, o intervenţie online a şefului grupului parlamentar, Rolf Mutzenich, a provocat polemică.

Mutzenich, care a pledat în repetate rânduri pentru găsirea unei soluţii diplomatice în Ucraina, a dat asigurări că atitudinea sa a determinat guvernul ucrainean să-l includă pe o "listă de terorişti".

"M-a deranjat să fiu inclus pe o listă de terorişti a guvernului ucrainean cu argumentul că apăr o încetare a focului sau armistiţii regionale pentru a putea face progrese diplomatice", a spus Mutzenich.

Între timp, Ministerul de Externe ucrainean a negat că există o astfel de listă.

"Guvernul ucrainean nu alcătuieşte liste cu terorişti şi, din câte ştiu, în Ucraina nu există niciun proces împotriva domnului Mutzenich", a declarat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleh Nikolenko, prin intermediul contului său de Facebook.

Centrul împotriva Dezinformării al Consiliului de Securitate şi Apărare al Ucrainei a publicat în vară pe internet o listă cu 70 de persoane - pe care figura şi Mutzenich - acuzate că transmit "naraţiuni" care coincid cu propaganda rusă. Totuşi, această listă nu mai este disponibilă pe internet, notează EFE, notează Agerpres.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News