„Slove muscele” simpozion găzduit în perioada 15-16 iulie de către Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în organizarea Asociației DigiLib Muscel, Institutul de cercetari avansate interdisciplinare “Constantin Angelescu“, Muzeul Național al Literaturii Române București, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică – ICI și Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov a celebrat 500 de ani de la Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner (Hans Benkner) potrivit specialiștilor cel mai vechi document păstrat, scris în limba română. 

Mesaj din partea Ministrului Educației Naționale

Mesaje au venit și din partea unor oficialități: prof. univ. dr. Sorin Mihai-Cîmpeanu, Ministrul Educației Naționale, a transmis că „importanța acestui document este unanim recunoscută în istoria și cultura românilor. După cum este  bine știut, Scrisoarea se păstrează în Arhivele Naționale ale județului Brașov și este accesibilă online pe portalul Arhiva Medievală a României. În jumătatea de mileniu care a trecut de la redactarea Scrisorii lui Neacşu Lupu până în zilele noastre, milioane de documente în limba română au intrat în colecțiile bibliotecilor din țara noastră și din întreaga lume. Instituțiile care păstrează și promovează aceste resurse, fără de care nu poate fi conceput procesul educațional, au un rol crucial pentru sistemul de învățământ.”

Mireille Rădoi: „Am marcat un moment fundamental pentru limba română”

Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, Director General - Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ și președinte a Fundației Universitare „Carol I” a susținut că  ceremonialul organizat cu ocazia a împlinirii unei jumătăți de mileniu de la Scrisoarea lui Neacșu marchează un moment fundamental pentru limba romana și pentru istoria noastră. Simpozionul, care până acum s-a ținut la Câmpulung Mușcel s-a mutat în Aula BCU „Carol I”. –„Nu se putea face o alegere mai fericita a locului de desfășurare a lucrărilor ghidate de această tema, deoarece biblioteca noastră este o mare păstrătoare a valorilor scrise vechi (incunabule, ex-librisuri, corespondență, manuscrise), păstrătoare a memoriei neamului nostru si a identității noastre culturale, dar pe de altă parte implementează proiecte de cercetare si dezvoltare tehnologica așa cum o arata strategia de transformare digitală a instituției, în efortul de a veni la întâlnirea cu obiceiurile de lectură și exigentele noului tip de cititor.”

Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președinte - Asociația DigiLib Muscel, Director general Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare și vicepreședinte al Academiei Oamenilor de Știință din România, a prezentat în lucrarea cu titlul „De la slovele lui Neacșu la Slovele Muscelene” un istoric al simpozionului „am simțit că orașul Câmpulung și Muscelenii merită de Zilele Orașului poate ceva mai mult, la care pot să contribui. Astfel, cu un grup de inițiativă, s-a născut evenimentul ajuns astăzi la a 13-a ediție. Evenimentul a fost organizat inițial de Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, beneficiind (n.r. la vremea respectivă) de sprijinul Universităţii din Bucureşti, Primăriei Municipiului Câmpulung Muscel, al Bibliotecii Municipale „Ion Barbu“, acestor instituții li s-au alăturat ulterior, ca organizatori, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din București și Asociația Digilib Muscel. Evenimentul a debutat în 2009.”

Au mai susținut prelegeri: Pr. Prof. univ. dr. Nicolae I. Brînzea , Consilier - Secretariatul General al Guvernului, Victor Vevera, Director General - Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică (ICI) București, Dragoș-Adrian Neagu - președinte - Asociația Națională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR).

Răzvan Theodorescu: „Toată istoria culturii românești poate fi citită într-un document.”

Invitatul special al celei de-a XIII-a fost academicianul Răzvan Theodorescu care a salutat ideea de a celebra o jumătate de mileniu de la apariția unui astfel de document – „când doamna Rădoi mi-a vorbit despre acest lucru am și spus unor colegi „uite, ne-au luat-o înainte, ar fi fost normal ca Academia Română să organizeze un astfel de eveniment.”  Trebuie să ne gândim că pe plan european, trecerea de la limbile sacre: latina, slavona, la limbile vernaculare este un fenomen destul de lung care ține de rațiuni istorice, teologice de apariția conceptului de națiune sacrosantă.

În cazul Scrisorii lui Neacșu avem și o realitate istorică imediată. Trecerea la limba română a fost determinată în spațiul românesc de rațiuni politice foarte stringente. Nu uitați textele rotacizante, dintre (plus-minus) 1490- 1515: Psaltirea Scheiană, Codicele Voronețean, care apar în limba română într-un Maramureș care se lupta împotriva Bisericii din Halici și  Bisericii din Muncaci, această situație particulară din Maramureș a determinat trecerea la limba română în niște texte sacre. În cazul lui Neacșu se vorbește foarte puțin despre o realitate istorică imediată anului 1521.

Soliman Magnificul a încercat să transforme Țara Românească în pașalâc

De ce Neacșu îi spune Judelui Brașovului câte ceva despre „za lucrul turcilor”? (asta însemna „ce fac turcii la sud de Dunăre”). Este un moment fundamental, acela în care Soliman Magnificul încearcă transformarea Țării Românești în pașalâc. O încercare care din varii motive a eșuat. Chestiunea este mult mai complicată și la noi nu se vorbește prea mult despre acest lucru. (…) Se mai pune și problema contextului european. Ce înseamnă 1521? Începutul unui deceniu fundamental în materie de trecere la limbi vernaculare. În aceeași perioadă, Luther la Wartburg traducea Noul Testament în limba germană. În 1528, la sfârșitul aceluiași deceniu Lefèvre d’Étaples la Paris traducea Noul Testament. Din motive stric politice, pe la 1530, Henric al VIII-lea al Angliei creând Biserica Națională, Biseica Anglicană, făcea ca limba engleză, o limbă în care Biblia se tradusese în vremea Wycliffe deja, să fie o limbă obligatorie pentru actele de cancelarie și imediat a fost urmat de Francis I la Fontainebleau, care a dat faimosul edict prin care limba franceză devine limba de cancelarie a Hexagonului. Vedeți, această Scrisoare care la noi este privită ca „o scrisoare cu niște cuvinte românești”. Scrisoarea aceasta este încărcată de istorie. Nu uitați că la câteva decenii după această scrisoare (Hans Benkner știa românește) tot la Brașov, diaconul Coresi face ce știți că face (n.r. Este editorul primelor cărți tipărite în limba română). Este o legătură întreagă a românismului din spațiul muscelean și din spațiul Țării Bârsei, care continuă românismul Maramureșului, de la sfârșitul secolului XV și pregătește momentul ilustru al lui Matei Basarab. Toată această istorie a culturii românești poate fi citită într-un document și vă felicit că v-ați gândit să faceți această ceremonie într-o vreme în care toți netoții care sunt tot mai numeroși în România și cu funcții foarte importante, repet: toți netoții și toți inculții trec cu cizmele peste sentimentele naționale. Vă mulțumesc!”

Au mai susținut prelegeri: Dr. Daniel Nazare, Director Biblioteca Județeană „George Barițiu“ Brașov cu titlul „Destinatarii unei scrisori de acum 500 de ani”, Pr. Prof. univ. dr. Mihail Săsăujan, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Teologie Ortodoxă cu titlul „Contextul cultural şi bisericesc din Țările Române în prima jumătate a secolului al XVI-lea” , Prof. univ. dr. Agnes Erich, Director Biblioteca Județeană "Ion Heliade Radulescu" Dâmboviţa cu titlul „Târgoviște-Câmpulung-Brașov – Drumul de edificare a limbii române” , Dr. Ștefan Ionescu Berechet, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Teologie Ortodoxă cu titlul „Școala Domnească din Câmpulung: Locuri și chipuri” și Dr. Florian Bichir, cercetător ştiinţific - Academia Română

Lansarea unui album cu caracter monografic

Cu acest prilej a avut loc și lansarea albumului cu caracter monografic, „Dimitrie Ionescu Berechet, arhitectul Patriarhiei Române”, publicat de către Editura Basilica a Patriarhiei Române, 2019.

Vineri - sesiune de comunicări științifice online

Vineri, 16 iulie, are loc o sesiune de comunicări științifice care se va desfășura online, moderată de Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al BCU Carol I. Își vor prezenta comunicările științifice: Dr. Lucian Dindirică, Dr. Silviu Gongonea de la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova cu titlul „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung. O perspectivă istorico-literară” , Dr. Gabriel Nedelea, Cristi Isvoranu și Dr. Mihai Ciurea tot de la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, o lucrare comună cu titlul „O perspectivă transdisciplinară asupra Scrisorii lui Neacșu din Câmpulung” , Conf. univ. dr. Larisa Ivaşcu, Universitatea Politehnică Timişoara, Centrul de Cercetări în Inginerie şi Management și Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ București cu titlul „Comunicarea digitală în contextul noii economii”, Dr. Victor Vevera, Florin Vidu, Cerc.şt.  de la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică (ICI) București cu titlul „Securitatea SOC – instrument esenţial în comunicarea digitală” și alții.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News