Pentru a ajunge la o dezvoltare durabilă - în particular, prin eradicarea sărăciei, reducerea inegalităţii şi combaterea schimbărilor climatice - este necesară o perspectivă pe termen lung, cu o colaborare între guverne, sectorul privat şi societatea civilă, scrie Agerpres.
Totuşi, incertitudinile favorizează un comportament pe termen scurt. Prin urmare, afacerile private ezită să angajeze fonduri în proiecte de investiţii pe termen lung. În perioade de instabilitate financiară, gospodăriile se concentrează pe nevoile imediate. Iar decidenţii politici se ghidează adesea pe cicluri politice pe termen scurt.
Sunt necesare, astfel, eforturi la toate nivelurile pentru asigurarea că puterea acţiunii colective poate reduce incertitudinea globală, în timp ce inovarea financiară poate genera un progres semnificativ în cadrul Agendei 2030 şi al Agendei de Acţiune de la Addis Ababa a celei de-a treia Conferinţe Internaţionale privind Finanţarea pentru Dezvoltare, evidenţiază www.un.org.
Punctele slabe din sistemul financiar global prezintă riscuri crescute pentru Obiectivele de dezvoltare durabilă. Printre aceste riscuri se numără: volatilitatea fluxurilor internaţionale de capital, dezechilibre globale repetate, provocările sustenabilităţii datoriilor în sectorul public şi cel privat, precum şi creşterea puterii de monopol şi politicile de concurenţă puţin eficiente.
Prevederile Agendei de la Addis Aba
În Agenda de Acţiune de la Addis Ababa s-a notat că în centrul eforturilor s-ar poziţiona strategiile naţionale de dezvoltare durabilă, susţinute de cadre de finanţare naţionale integrate. Procesul de reflecţie ar trebui completat de eforturi de creştere a coerenţei în cadrul sistemului global şi de îmbunătăţire a incluziunii guvernanţei economice globale.
În cadrul arhitecturii financiare actuale, riscul valutar asociat cu aşteptata finanţare internaţională este adesea suportat de actorii din ţările în curs de dezvoltare care sunt cel mai puţin capabili să-l gestioneze. Este necesar ca politicile şi reglementările să acţioneze împreună pentru a crea un sistem financiar durabil. Sistemul de reglementare trebuie să fie congruent cu măsurile folosite pentru stimularea sustenabilităţii sistemului financiar privat, cum ar fi raportarea sustenabilităţii şi măsurarea impactului.
Intervenția băncilor naționale în obiectivele investiționale
Băncile de dezvoltare naţionale bine administrate pot ajuta ţările în dezvoltarea opţiunilor de finanţare pentru investiţii legate de Obiectivele de dezvoltare durabilă. Astfel de bănci trebuie să fie aliniate cu Obiectivele într-o modalitate holistică şi să fie luate în considerare în cadrele naţionale integrate de finanţare. Colaborarea dintre băncile naţionale de dezvoltare şi băncile multilaterale, prin cofinanţare sau acorduri de creditare, poate îmbunătăţi finanţarea aferentă obiectivelor prin complementaritatea resurselor internaţionale şi a cunoştinţelor pieţei locale- evidenţiază articolul International Day of Banks de pe site-ul ONU .
Avem nevoie să comutăm întregul sistem de la punctul în care se iau în considerare doar riscurile legate de schimbările climatice. Trebuie să regândim tot sectorul pentru a-şi asuma responsabilitatea pentru impact şi pentru a stăpâni cu adevărat provocările pe care societatea le înfruntă, a declarat Bevis Watts, CEO Triodos Bank, Marea Britanie, într-un material dedicat Principiilor pentru activităţi bancare responsabile.
Principiile pentru activităţile bancare responsabile sunt, în esenţă, compasul nostru pentru navigare. Factorul de ponderare verde este un mecanism intern de care legăm cantitatea de capital pe care o plasăm înaintea fiecărei tranzacţii la nivelul său de sustenabilitate, a explicat Karen Degouve, şefă a dezvoltării durabile de business în banca franceză de investiţii Natixis. Cred că Principiile pentru activităţile bancare responsabile au această putere, de a aduce multe instituţii financiare împreună, unde putem învăţa unii de la alţii, putem împărtăşi soluţii şi iniţiative, a mai completat Karen Degouve.
Rolul băncilor în dezvoltarea durabilă
Băncile de dezvoltare naţionale şi regionale care funcţionează corespunzător pot avea un rol în dezvoltarea durabilă, în special în segmentele pieţei de credit unde băncile comerciale nu sunt integral angajate şi unde există goluri financiare mari. Aici sunt incluse domenii precum infrastructura durabilă, energia, agricultura, industrializarea, ştiinţa, tehnologia şi inovarea, precum şi incluziunea financiară şi finanţarea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii. Băncile de dezvoltare naţionale şi regionale joacă, de asemenea, un rol contraciclic valoros, mai ales în timpul crizelor financiare, când entităţile din sectorul privat devin extrem de ostile faţă de risc.
Politicile de finanţate nu funcţionează în izolare. Guvernele trebuie să-şi reevalueze politicile privind piaţa muncii, sistemele de protecţie socială, politicile fiscale, în domeniul concurenţei, comerciale, reglementările din sectorul financiar şi strategiile pentru a se asigura că toate sunt adaptate noilor realităţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- SUA și Coreea de Sud blochează transporturile de petrol din Coreea de Nord. Cooperare ilegală cu Rusia, suspectată
- Horoscop 27 martie: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Zodia care trebuie să facă schimbări la serviciu. Șefii te vor privi cu alți ochi
- Musaca de post, rețeta simplă. Cine a zis că fără carne n-are gust?
- Ruptura dintre Harry și William, tot mai adâncă. Condiția Ducelui de Sussex pentru a veni de Paște în Marea Britanie
- Modificare majoră în Programul Casa Verde Fotovoltaice 2024. Laurențiu Neculaescu (AFM): Am învățat de anul trecut / video
- Șoferii, constrânși fizic să reducă viteza. Titi Aur, despre măsura care îi deranjează pe teribiliști: Forțată, dar necesară! / video
- Cele mai vândute telefoane din lume. Samsung nu este nici măcar în top 10
- Casa Verde Fotovoltaice 2024. Laurențiu Neculaescu, AFM: Buget record! Actele necesare
- Mircea Coșea analizează ”războiul șefilor de la guvern cu șefii BNR”: Trebuie să ne speriem!
- Noi reguli în aeroporturile din România, din 31 martie. Poliția de Frontieră explică ce se schimbă odată cu intrarea în Schengen aerian