Depresia se poate ascunde sub stări de tristețe ori melancolie și ne poate schimba viața. 

Depresia. Este un cuvânt care fie dă fiori, fie oferă un nume stării de rău. Poate fi o simplă astenie, un doliu neprelucrat, burn out, traumă, poate avea o cauză, un șoc puternic, sau s-a acumulat în timp, puțin câte puțin, ca picătura chinezească. 

Oricum ar fi apărut și oricum se simte la nivel individual, depresia este una dintre cele mai comune afecțiuni ale acestui secol, afectând în mod curent 5% din adulții lumii și 5,7% din adulții de peste 60 de ani. În valori absolute, aceste procente s-ar traduce în 280 de milioane de oameni care suferă, într-o formă sau alta de depresie. 

COVID-19 și depresia

În urma pandemiei, s-a ajuns la concluzia că pe termen lung se poate instala afecțiunea numită în mod sugestiv Long-COVID. Aceasta presupune simptome persistente care pot implica mai multe sisteme organice ale corpului uman. 

În privința simptomelor de ordin psihologic, oamenii raportează schimbări inexplicabile ale dispoziției, ceață pe creier sau dificultăți de gândire, probleme de memorie, dificultăți de limbaj și cogniție generală, dar și sindrom de stres post-traumatic. Zeci de studii au arătat, de asemenea, că pacienții care suferă de Long-Covid raportează depresie și anxietate pe termen lung pe care nu le-au avut înainte de a se infecta, scrie CNN. Alții raportează psihoze și comportament suicidar. 

Unele cercetări au descoperit că persoanele cu Long-Covid au tulburări determinate de consumul de opioide și probleme alte droguri. Unele studii sugerează că virusul este asociat cu modificări fizice ale creierului și asta poate fi ceea ce cauzează unele dintre aceste probleme.

Cât de departe pot ajunge simptomele Long-Covid - psihozele

În privința acutizării simptomelor Long-Covid, psihozele pot fi considerate unele dintre cele mai grave. Acestea se manifestă prin halucinații auditive sau vizuale ori deziluzii. Spre deosebire de psihozele schizofrene, cele instalate pe un fond depresiv presupun gânduri sau halucinații în care bolnavul percepe mesaje negative precum ”nu ești bun”, ”nu ești iubit”, ”nu ai rost”. În cazul schizofrenilor, halucinațiile apar fără legătură cu starea lor și sunt catalogate drept bizare. 

Când este cazul să căutăm un medic

Dacă un pacient trece prin astfel de simptome, există posibilitatea de a nu afișa semne exterioare. În cazul în care apropiații observă comportamente precum izolarea, petrecerea unui timp extins în pat, program de somn alterat, dormind ziua și fiind treaz noaptea, sau probleme de exprimare ori indispoziție pentru comunicare, pot încerca să poarte o discuție cu persoana în cauză. 

Intervenția și diagnosticul unui specialist ar fi indicate, însă în cazul în care bolnavul este reticent, mai există posibilitatea unui consult online. 

Deși există scheme de tratament pentru depresia de la ușoară la majoră, unele cazuri se încheie tragic, cu suicid. 

Cum să abordăm relația cu un apropiat cu depresie

Dacă un adult din viața ta trece printr-o perioadă dificilă, uneori se poate simți ca și cum ar fi vina ta. Nu este. Este important de reținut. Bolile mintale sunt atât de comune și sunt cauzate de o combinație de lucruri, dar tu nu ești unul dintre ele.

Încearcă să intervii în rutina lor care îi poate adânci în starea depresivă și fă-l pe cel afectat să râdă. Sau pur și simplu lasă-l să se descarce în fața ta. Diferite lucruri vor fi de ajutor pentru diferiți oameni; dacă umorul nu este cel mai bun mod de a ridica moralul cuiva, poate că altceva va funcționa. Fă-le ceva de mâncare sau pune pe muzica lor preferată. Toate acestea sunt moduri simple de a le arăta că ești acolo.

Când sănătatea ta mentală este proastă, a face activități ușoare, cum ar fi mersul la cumpărături sau la o plimbare, se poate simți ca și cum ai urcat pe Kilimanjaro. Dacă persoana iubită se simte așa, încearcă să-l motivezi să iasă din casă. Un pic de aer proaspăt și o schimbare de peisaj pot face minuni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News