2023, cel mai cald an din istoria țării noastre. Elena Mateescu (ANM): Recomandări pentru fermieri în condiții de secetă / video
Directorul general al ANM, Elena Mateescu, a fost invitată la DC News și DC News TV unde a vorbit despre măsurile necesare pentru gestionarea efectelor secetei pedologice din anul 2023.
Anul 2023 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice în țara noastră, temperatura medie anuală fiind de 12.55 grade Celsius. 2023 a fost, de asemenea, un an foarte secetos. Elena Mateescu a vorbit despre măsurile pe care fermierii ar trebui să le adopte în condiții de secetă.
„Dacă se schimbă clima, dacă seceta nu mai e o excepție, ci e prezentă în fiecare an măcar într-o regiune din țara noastră, n-ar trebuie să ne gândim la soluții? Vorbiți de acumulările de apă în sol, nu am putea face aceste acumulări de apă în lucrări hidrotehnice, baraje, bălți, iazuri?", a întrebat Val Vâlcu.
„Din acest punct de vedere, colegii de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor recomandă măsurile specifice. Noi vorbim de o monitorizare a secetei agricole prin programul de măsurători agrometeorologice desfășurat la stațiile din rețeaua națională de specialitate și putem să vorbim despre recomandări pe care putem să le facem în condiții de secetă.
Cel puțin decalarea calendarului înființării culturilor agricole în perioada în care rezerva de apă permite, în toamnă să nu mai cultivăm, cum a fost deja toamna 2023 foarte secetoasă, o decalare în viitor față de luna septembrie și octombrie, în noiembrie. La polul opus să nu mai însămânțăm, cel puțin culturile de primăvară, mă refer aici în mod deosebit la floarea soarelui și la porumb, din aprilie, ci încă din martie. Asta dacă și vremea permite pentru că trebuie să avem un sol și o temperatură minimă de cel puțin 5-7 grade, astfel încât să putem asigura o germinație bună a semințelor.
Pentru zonele din partea de sud-est a țării, mai ales în Dobrogea, fermierii practică o astfel de tehnologie tocmai pentru a putea beneficia și a conserva apa acumulată în perioada de iarnă pentru că perioada noiembrie–martie reprezintă, în agricultură, perioada de apă în sol și perioada de acumulare a apei în sol.
Fiecare cantitate de precipitații înregistrată în această perioadă permite și o bună pornire în vegetate, în primăvară, pentru culturile înființate în toamnă, dar mai ales în primăvară să pornim într-un sol bine aprovizionat în campanie pentru înființarea noilor culturi termofile.
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @wirestock
Mai pot fi măsuri specifice în sensul de a cultiva hibrizi pe o perioadă mai scurtă de vegetație, genotipuri, extra-timpurii și timpurii, pentru a scăpa de arșița din vară și de deficitul de precipitații accentuat din a doua parte a verii care devine din ce în ce mai frecvent și se întâmplă mai frecvent și în țară noastră. Și alte tehnologii specifice dry farming pe care fermierii deja le cunosc.", a spus Elena Mateescu.
„Aceste tehnologii înseamnă costuri mai mari și aici trebuie abordată frontal problema organismelor modificate genetic cu care Europa concurează. Statele Unite, Brazilia, Argentina folosesc soluții din acestea de biotehnologie.”, a completat Val Vâlcu.
„Fermierii din România și din Europa își adaptează tehnologiile la ceea ce înseamnă mersul vremii și mai ales condițiile climatice pentru că atunci când pornești un business în agricultură și mai ales când acest domeniu este dependent de vreme, indiferent că ne aflăm în iarnă, primăvară, vară sau toamnă, în fiecare zi puteam să spunem că fermierul stă cu ochii pe cer pentru a vedea ce se întâmplă din punctul de vedere al precipitațiilor sau chiar al alternanțelor de temperatură pe care noi le traversăm. Temperaturi noaptea sub pragul de ger, sub -10 grade, în absența unui strat protector de zăpadă, în mai multe zile consecutive, poate fi considerată o perioadă de risc.", a spus Elena Mateescu la DC News și DC News TV.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News