Tabletă
Desktop
Data publicării:
1 Martie. Ce să faci de Mărțișor pentru a avea noroc tot anul
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Iată ce ar trebui să faci astăzi, de 1 Martie, dacă vrei să ai noroc tot anul.
În zilele noastre, mărțișorul se poartă toată luna martie, după care se pune într-un pom înflorit, pom roditor. De asemenea, există credința că dacă îți vei pune o dorință atunci când vei agăța mărțișorul de ramurile pomului aceasta se va îndeplini potrivit traditii-superstitii.ro.
În zona Transilvaniei există obiceiul ca mărțișoarele purtate să fie agățate pe la uși și ferestre pentru ca norocul să intre în casă, iar ghinionul să fugă și să lase loc binelui.
În prima zi a primăverii, de Mărțișor, în unele zone, părinții leagă la gâtul sau la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur, însoțit de două fire răsucite, din mătase albă și roșie. Astfel, copiii vor fi feriți de razele arzătoare ale soarelui în timpul verii.
Unii copii vor purta mărțișorul 12 zile la gât, apoi îl vor lega de ramura unui pom tânăr. Dacă pomului îi merge bine (înflorește, înverzește, face fructe) se crede că și copilului îi va merge bine.
În alte zone, se obișnuiește ca mamele tinere să-și pună la gât un bănuț de argint. Bănuțul este tras prin brânză înainte de a fi purtat, ca să fie albe ca brânza și atârnat de un fir roșu pentru a se păstra rumene la față. Bănuțul este purtat până când vor înflori cireșii, când va fi agățat de ramurile acestora pentru a fi frumoase și sănătoase ca florile de cireș.
Ce simbolizează Mărțișorul
Conform tradiţiei populare, primăvara începe cu Baba Dochia şi zilele ei, cunoscute drept Zilele babei (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară, scrie Agerpres. Astfel, la români, simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele tradiţii, firul Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.
În zilele noastre, mărţişorul, făcut din două fire răsucite - unul alb şi celălalt roşu - şi de care, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal, este făcut cadou doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal.
Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor şi să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roşu, se arată pe site-ul http://www.enciclopedia-dacica.ro/.
Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul. Se mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, roşul semnificând iarna, iar albul - primăvara. Potrivit unei alte interpretări, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului.
Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. În trecut, acesta se purta până când primăvara arăta semne clare de biruinţă: se auzea cucul cântând, înfloreau cireşii, veneau berzele sau rândunelele. Mărţişorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriţi sau era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele şi dă-mi albetele", potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
